Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Patru poliţişti de ordine publică din cadrul Poliţiei municipiului Fălticeni au fost declaraţi nevinovaţi de procurorul care i-a pus sub acuzare pentru nu mai puţin de patru infracţiuni. Partea cea mai neplăcută este că faţă de poliţişti s-a dispus începerea urmăririi penale şi au fost puşi la dispoziţie timp de mai bine de un an de zile. Asta înseamnă că au fost scoşi de pe posturile pe care se aflau, au pierdut drepturi şi bani, în jur de 1.600 de lei fiecare, pe lună. Încă de la început, acuzaţiile au părut a fi şubrede, în baza reclamaţiilor unei femei care a sunat la 112, iar în cele din urmă de asta s-a convins şi procurorul de caz, Ionuţ Marinel Şincari, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni.
Totul li s-a tras de la o intervenţie în urma unei sesizări la 112
Problemele celor patru poliţişti de la Fălticeni au început în ziua de 2 ianuarie 2017, când, fiind de serviciu, au intervenit la un apel la 112. O femeie a cerut ajutor poliţiei, sesizând că fostul soţ, faţă de care avea emis un ordin de protecţie, a intrat în curtea casei ei, însoţit de încă două persoane. Poliţiştii ajunşi la faţa locului nu i-au mai găsit pe cei trei, care ar fi fugit prin spatele casei.
Femeia a considerat însă că poliţiştii nu au dorit să-şi facă treaba, ba mai mult l-ar fi avertizat pe soţul agresiv să fugă înainte să ajungă ei. Mai mult, femeia a reclamat că poliţiştii au scris în fals că autorii nu mai erau la faţa locului deşi aceştia s-ar fi aflat încă pe proprietatea ei. Nu ştim ce probe a avut femeia, însă cert este că aceasta i-a reclamat pe toţi cei patru poliţişti la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni.
Puşi sub acuzare pentru nu mai puţin de patru infracţiuni
În noiembrie 2017, procurorul Şincari a considerat că există probatoriu faţă de cei patru poliţişti, astfel că a dispus începerea urmăririi penale faţă de agenţii Mihai Zimbru, Ionel Lucaci, Cristian Popa şi Cristian Vasile Sandu, sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals. Pentru cine nu este foarte familiarizat cu termenii juridici, atunci când se trece de la urmărire penală in rem la urmărire penală faţă de persoane, ar trebui ca probatoriul să fie unul destul de solid, indiciile de comitere a faptelor să fie temeinice.
Concluzie procuror: nu există probe
Recent, Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni le-a comunicat celor patru poliţişti că s-a dispus clasarea cauzei pentru toate cele patru infracţiuni care li s-au imputat. Clasarea s-a dat în baza articolului 16, aliniat c, din Codul de Procedură Penală, anume pentru că nu există probe că persoanele au săvârşit infracţiunea.
Abia din această săptămână poliţiştii au fost repuşi în drepturi, pe posturile pe care s-au aflat înainte de a fi puşi sub acuzare, cu precizarea că între timp unul dintre ei s-a pensionat.
De precizat că în acest dosar Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni a trimis în judecată trei inculpaţi, pentru furt de pe proprietatea femeii care a sunat la 112.
Constatarea poliţiştilor de la CNP: Poliţiştii sunt foarte expuşi în cazul plângerilor împotriva lor
Pentru structura de ordine publică a Poliţiei Fălticeni, pierderea a patru oameni, timp de mai bine de un an de zile, a fost extrem de greu de surmontat.
Cei patru poliţişti au avut parte în perioada în care au fost anchetaţi de sprijinul Corpului Naţional al Poliţiştilor (CNP), Serviciul Teritorial Suceava, care le-a asigurat avocat care i-a reprezentat în acest dosar.
Preşedintele CNP Suceava, comisarul Marius Ciotău, a arătat că poliţiştii de la Fălticeni au fost puşi la dispoziţie şi văduviţi de drepturi, iar din această postură au trebuit să îşi dovedească nevinovăţia, întrucât prezumţia de nevinovăţie a fost „ucisă” de procuror prin nerespectarea drepturilor procesuale.
„Un poliţist pus la dispoziţie este singur, nu este ajutat de nimeni”
El a subliniat că poliţiştii sunt foarte expuşi în cazul plângerilor împotriva lor, pentru că sunt puşi la dispoziţie dacă se începe urmărirea penală faţă de ei şi nu când sunt trimişi în judecată, aşa cum ar fi normal.
„Credem că şi poliţiştii merită să fie ajutaţi şi sprijiniţi în astfel de situaţii. Aici nu discutăm de vinovăţia sau nevinovăţia acestora, ci de faptul că un poliţist pus la dispoziţie este singur, nu este ajutat de nimeni pentru a trece de momentele grele şi a se putea apăra”, a declarat ofiţerul Marius Ciotău.
Poliţiştii îşi vor recupera drepturile băneşti de care au fost văduviţi pe perioada în care au avut statut de puşi la dispoziţie, însă în perioada de mai bine de un an nu au beneficiat de sporurile pentru munca în weekend sau pe timp de noapte, pe care nu au cum să şi le mai recupereze.
După cum am arătat mai sus, poliţiştii au pierdut câte aproximativ 1.600 de lei pe lună la salariu, însă mult mai dureroasă a fost trauma prin care au trecut.
Toţi cei patru sunt poliţişti cu o vechime în muncă de peste 20 de ani.
Tot patru poliţişti au trecut prin acelaşi coşmar la DNA Suceava
Sigur că greşelile sunt omeneşti, iar uneori un procuror poate avea o serie de probe care ulterior nu se confirmă, însă eroarea judiciară rămâne şi le creează mari deservicii celor puşi sub acuzare.
Iar poliţiştii au fost printre cei mai vitregiţi de astfel de anchete care s-au dovedit a fi baloane de săpun.
Cazul poliţiştilor de la Fălticeni are multe în comun cu cel în care patru poliţişti de la Gălăneşti, printre ei şi comisarul Marius Ciotău, au fost puşi sub acuzare de procurori DNA Suceava, în baza unor declaraţii date de suspecţi de furturi, care îi acuzau pe oamenii legii de contrabandă şi alte infracţiuni. Poliţiştii au fost traşi pe linie moartă mai bine de doi ani, pentru ca în cele din urmă să fie declaraţi nevinovaţi, toţi patru, pentru toate capetele de acuzare. Un alt exemplu recent este cel al comisarului-şef Ioan Crap, fost şef al poliţiei judeţene, achitat recent de judecători ca nevinovat, într-un dosar al DNA.
Cel puţin deocamdată instanţele româneşti refuză să le acorde despăgubiri poliţiştilor victime ale erorilor judiciare şi nu numai lor. Instanţele au respins inclusiv pretenţiile privind despăgubirile civile, cu privire la cheltuielile pe care le-au avut de suportat cei vizaţi pe perioada anchetelor.
