Responsabilii de sănătatea populaţiei din judeţul Suceava sunt invitaţi în data de 25 februarie a.c. la Prefectura Iaşi, pentru a li se aduce la cunoştinţă masterplanul regional de servicii de sănătate al Regiunii Nord-Est. Propunerile din draftul pregătit de Ministerul Sănătăţii dau însă frisoane managerilor de spitale şi administraţiilor locale pentru că au în vedere, nici mai mult nici mai puţin, închiderea unor spitale, comasarea altora şi reducerea numărului de paturi, la cele care rămân. Pe baza unor indicatori vechi de acum patru ani, Guvernul, într-un acord de parteneriat cu Comisia Europeană, pregăteşte măsurile pentru sănătatea sucevenilor. Între două numărători ale cazurilor de gripă şi explicaţiile în cazurile falşilor doctori, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a găsit timp şi pentru elaborarea unei strategii de îngrijire a sănătăţii populaţiei, în care îşi propune desfiinţarea Spitalului Orăşenesc Gura Humorului, a celui de Psihiatrie Cronici Siret, a celui de Boli Cronice Siret, fuzionarea Spitalului de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc cu cel Municipal, reducerea numărului de paturi de spitalizare şi trecere la spitalizare de zi la Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, spitalele municipale Rădăuţi, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.
În noua strategie, pentru toate spitalele sunt folosiţi indicatori din anul 2015 pentru a se susţine că au grad de ocupare scăzut. Astfel, despre SJU Suceava draftul Ministerului Sănătăţii indică un grad de ocupare pentru îngrijire boli acute de 65,8%, asta în condiţiile în care în 2017 şi 2018 în această unitate medicală cu greu se puteau găsi paturi libere. Vatra Dornei are 68,4% grad de ocupare, Municipal Câmpulung Moldovenesc – 58,5%, Municipal Fălticeni – 57,1%, Orăşenesc Gura Humorului – 51,7%, Municipal Rădăuţi - 56,7%. Din 2015 până acum, spitalele sucevene au făcut investiţii mari în dotare, atragere de medici specialişti şi îmbunătăţirea condiţiilor hoteliere. Investiţiile pentru dezvoltarea spitalelor din judeţul Suceava au fost, numai în cursul anului trecut, de peste 1 milion de euro, cea mai mare sumă, de peste 30,1 milioane lei, fiind investită de Spitalul de Urgenţă Suceava.
„Raţionalizarea reţelei de spitale” este cea mai nouă viziune a Ministerului Sănătăţii
Ceea ce susţine Ministerul Sănătăţii că îşi propune este ca „serviciile de spitalizare să abordeze în mod eficient cazurile complexe şi acute şi să transfere celelalte cazuri la asistenţă primară, ambulatorie şi pe termen lung/recuperare, după caz”. „Reţeaua de spitale din regiune va fi raţionalizată şi reconfigurată pentru a asigura eficienţa şi utilizarea optimă a serviciilor”, se arată în „planul de reformă” al Ministerului Sănătăţii.
În perspectiva înfiinţării unui spital regional la Iaşi, în mod evident cazuistica trebuie asigurată, la fel ca şi păstrarea relativ constantă a numărului de paturi de spital pe întreaga Regiune Nord-Est. Cel mai la îndemână este ca acest lucru să se facă scriptic, din birou, pe seama spitalelor judeţene, municipale şi orăşeneşti, fără a se ţine cont de nevoile reale ale populaţiei, de întinderea judeţului, de nivelul veniturilor oamenilor şi capacitatea lor de deplasare pentru investigaţii medicale, consultaţii şi spitalizare, de starea de sănătate a locuitorilor. De asemenea, strategia ministerului şi Comisiei Europene ignoră eforturile foarte mari făcute de spitale şi de administraţiile locale pentru dezvoltarea serviciilor medicale pe plan local, pentru a răspunde cât mai bine adresabilităţii crescânde şi necesităţilor actuale, din 2019 şi în viitor, ale populaţiei.
Întrebată, ieri, în legătură cu aşa-numita dezbatere de la Iaşi, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, dr. Liliana Grădinaru, a declarat că „sunt doar teme de lucru, pe baza cărora să se discute”. Prin urmare, „strategia de reformă” ar urma să fie elaborată după aceste discuţii între reprezentanţii ministerului şi autorităţile locale din administraţie şi sănătate din regiune.