Poliţiştii care au fost anchetaţi timp de doi ani de procurorii de la DNA Suceava, în principal în baza unor declaraţii incriminatorii date de indivizi condamnaţi pentru fapte penale, şi care au fost declaraţi ulterior nevinovaţi tot de procurori, nu au acceptat să lase capetele plecate şi se luptă să obţină în instanţă despăgubiri pentru cei doi ani în care au fost supuşi la stres şi au avut de suportat cheltuielile inerente anchetei.
Comisarul Marius Ciotău, agentul-şef principal Ilie Pârghie, agentul-şef principal Constantin Chichiriţă şi comisarul-şef Cristi Macsim, fostul şef al SIPI Suceava, au deschis acţiuni în instanţă prin care au cerut despăgubiri morale şi materiale pentru prejudiciile care li s-au adus. Atât Tribunalul Suceava, cât şi Curtea de Apel Suceava le-au respins acţiunile. Lui Ilie Pîrghie şi lui Marius Ciotău li s-a admis şi recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, în timp ce la ceilalţi doi deciziile sunt definitive. Următorul pas este acţiunea la CEDO, unde poliţiştii cred că pot obţine câştig de cauză.
Despăgubirile solicitate, respinse de judecători
Comisarul Marius Ciotău şi-a exprimat revolta cu privire la faptul că instanţele româneşti nu vor să repare erorile judiciare. În opinia sa, o persoană pusă sub acuzare şi apoi declarată nevinovată trebuie despăgubită atât material, cât şi moral, iar Statul Român ar trebui să-şi asume asta.
În acţiunea pe care a depus-o în instanţă, Marius Ciotău a solicitat obligarea Statului Român, prin Direcţia de Finanţe, la plata a 20.000 de lei, daune materiale, sumă actualizată de la data introducerii acţiunii până la plata efectivă prin plata dobânzii fiscale.
Pentru această sumă ofiţerul a depus chitanţe, constând în cheltuielile pe care le-a avut: onorariul avocatului care l-a reprezentat, contravaloarea navetei, făcută la Poliţia Milişăuţi, unde a fost mutat cât a fost pus la dispoziţie, dar şi cu nenumăratele drumuri făcute la Suceava, contravaloarea cheltuielilor de transport în municipiul Iaşi la DNA – Iaşi, în vederea efectuării percheziţiei informatice a calculatoarelor şi a bunurilor proprii, contravaloarea sumei de 450 lei reprezentând cheltuielile judiciare generate de contestarea în instanţă a controlului judiciar impus de către procuror, plata cheltuielilor generate de tratamentul medical la care a fost supus ca urmare a problemelor de sănătate pe fond de stres etc.
Ofiţerul a solicitat şi daune morale în valoare de 100.000 de euro, „pentru ancheta penală la care am fost supus şi care este o gravă eroare judiciară, precum şi pentru cele trei comunicate de presă denigratoare”.
Statul Român nu este „fair-play” cu cei care sunt victime ale erorilor judiciare
„Eu m-am supus în totalitate legii cât am fost anchetat. Am avut restricţii, am avut impus control judiciar, am respectat ce mi s-a impus şi am fost singur împotriva tuturor. Mi s-ar părea o minimă reparaţie să fiu despăgubit măcar pentru ce am cheltuit şi pot dovedi prin acte”, a declarat Marius Ciotău.
Acesta şi-a exprimat nemulţumirea că nici măcar comunicatele de presă denigratoare, cu acuzaţii ce nu s-au confirmat, nu au fost şterse de pe site-ul DNA.
„Despăgubit” cu 800 de lei
Ofiţerul şi colegii săi şi-au putut recupera prin ministerul de care aparţin doar drepturile băneşti tăiate pe perioada în care au fost anchetaţi şi puşi la dispoziţie, iar salariul le-a fost înjumătăţit. El a primit doar diferenţa de salariu, nu şi sporurile pe care le-ar fi primit pentru munca normală de poliţie.
Pentru ca bătaia de joc să fie completă, Marius Ciotău a fost „despăgubit” pentru perioada de anchetare cu 800 de lei, atât cât prevedea grila oferită de Poliţia Română pentru cazuri de acest gen.
Acuzaţii care nu au stat în picioare
Marius Ciotău, subcomisar la acea vreme, agentul-şef principal Ilie Pârghie şi agentul-şef principal Constantin Chichiriţă au primit soluţie de clasare pentru toate faptele de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, după ce DNA Suceava şi-a declinat competenţa în dosarul în care au fost anchetaţi. Tot coşmarul a ţinut însă mai bine de doi ani de zile.
Subcomisarul Marius Ciotău, şeful Secţiei Rurale de Poliţie Gălăneşti, a fost denunţat de unul dintre inculpaţii pentru un furt, Traian Constantin Moisiuc. Acesta a sesizat că a fost lovit şi agresat fizic de ofiţer pentru a-l determina să dea declaraţii în cauza penală în care a fost trimis în judecată.
Procurorii au constatat că nici un martor nu confirmă agresiunea, ba mai mult, Moisiuc nici măcar nu a fost audiat de ofiţerul Ciotău. Mai mult, chiar denunţătorul a fost confuz, dând declaraţii contradictorii. La fel au stat lucrurile şi în cazul poliţistului Constantin Chichiriţă, şeful Postului de Poliţie Frătăuţii Noi.
Vasile Ilie Pârghie, lucrător în cadrul Secţiei de Poliţie Gălăneşti, a fost acuzat că în cadrul percheziţiilor din data de 28 octombrie 2013, la locuinţele lui Gheorghe Ion Ciotău şi George Romică Ungurean, ar fi intrat fără drept în locuinţele lor şi ar fi exercitat ameninţări şi violenţe asupra lor. Din nou, simple acuzaţii, care nu au avut vreun fundament şi nu au fost susţinute de vreo probă.
Cei trei poliţişti au fost acuzaţi de inculpaţii de furt şi că făceau contrabandă cu ţigări. Practic, în scenariul hoţilor, poliţiştii erau infractorii, iar ei i-au deranjat în activitatea infracţională.
Procurorul care i-a anchetat, încă un mandat în fruntea DNA Suceava
Un rol important în acest dosar l-a avut un ofiţer de la fostul Serviciu de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Suceava, Florinel Grigore Todiruţ, care a „cules” informaţii de la cei care au dat declaraţii împotriva poliţiştilor.
Dosarul cu privire la aceşti poliţişti a fost instrumentat de procurorul-şef al DNA Suceava, Mihaela Mihai. În ciuda mai multor anchete finalizate cu un eşec răsunător, procurorul-şef a primit credit pe încă trei ani la conducerea DNA Suceava.