Primul spital din ţară certificat cu standard antişpagă este Spitalul de Urgenţă Suceava

Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava este primul din România care este certificat oficial că a implementat sistemul de management anticorupţie, primul standard internaţional cu un asemenea obiectiv, respectiv ISO 37001:2016.

Managerul SJU, Vasile Rîmbu, a declarat că certificatul a fost înmânat reprezentanţilor spitalului într-un cadru oficial, în prezenţa autorităţilor, inclusiv ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai poliţiei, şi că scopul standardizării acestui sistem este de a pune pacienţii pe poziţie de egalitate în faţa serviciilor medicale acordate în spital, indiferent de poziţia socială şi veniturile acestora. Măsurile impuse de standardul antişpagă sunt menite să reducă practicile incorecte şi vizează nu doar comportamente care se referă la bani daţi în plic sau strecuraţi în buzunarul personalului din spital, ci şi raporturile dintre medicii prescriptori şi furnizorii de medicamente, cadourile, „ospitalitatea”, donaţiile şi beneficiile similare, angajările, precum şi achiziţiile pe care le face unitatea medicală.

Vasile Rîmbu a subliniat că la auditul realizat în vederea implementării standardului, la capitolul „vulnerabilităţi la practici incorecte” au fost avute în vedere toate palierele, „de la manager la portar”.

În cadrul managementului antimită, printre alte măsuri, spitalul a fost împânzit de afişe prin care cei care intră în spital sunt informaţi că în această unitate medicală plicul cu bani nu-ţi aduce servicii medicale mai bune. „Sănătatea ta nu depinde de plicul pe care te-ai gândit să-l dai” scrie pe posterele afişate prin tot spitalul.

Rîmbu a mai spus că implementarea standardului antimită cu siguranţă nu va eradica fenomenul de corupţie, dar este o garanţie ridicată a unui comportament etic. Practic, se creează un cadru pentru aplicarea măsurilor anticorupţie, iar certificarea este o garanţie a eforturilor depuse de spital pentru a combate faptele de dare şi luare de mită.

Standardul ISO include cursuri de pregătire pentru personal şi efectuarea de evaluări periodice

Asta înseamnă că auditul pentru evaluarea riscurilor la corupţie se repetă periodic, iar operaţiunile necesare pentru minimizarea riscurilor de mită, implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, iniţierea de proceduri de raportare (inclusiv confidenţiale), monitorizare, semnalarea preocupărilor incorecte, investigare şi acţiunile corective sunt permanente.

Standardul ISO include şi cursuri de pregătire pentru personal, efectuarea de evaluări periodice privind riscul de luare şi dare de mită, verificarea antecedentelor referitor la partenerii contractuali, la personal sau la proiecte.

Sistemul de management anticorupţie ajută spitalul să evite sau să diminueze costurile, riscurile şi pagubele implicării în corupţie, să promoveze încrederea şi să-şi îmbunătăţească reputaţia. Conformitatea cu cerinţele standardului evident că nu poate să dea asigurări că nu a avut loc sau că nu va avea loc vreun act de corupţie deoarece eliminarea completă a riscului nu este posibilă.

Managerul Vasile Rîmbu recomandă insistent pacienţilor şi familiilor acestora să nu dea „atenţii” în spital, iar personalul medical şi nemedical din unitatea pe care o conduce este sfătuit să nu cedeze tentaţiei de a primi sau, mai rău, de a cere. „Afişele din spital se adresează ambelor părţi, şi celor care provoacă, şi celor care primesc”, a subliniat managerul.

Solicitarea de a avea un comportament etic a fost adresată şi de Gheorghe Flutur, preşedintele unităţii tutelare a spitalului, Consiliul Judeţean, care a precizat că „la spital am asigurat salarii mari, consistente şi la timp, condiţii foarte bune de lucru pentru medici şi întreg personalul, condiţii foarte bune şi servicii medicale de calitate pentru pacienţi”, ca urmare sunt aşteptate comportamente şi atitudini adecvate.