Curtea de Apel Suceava a menţinut ieri soluţia pronunţată de Tribunalul Suceava prin care comisarul-şef Ioan Crap a fost achitat. Soluţia este definitivă şi nu mai poate fi atacată la nici o altă instanţă de judecată.
Soluţia de achitare a fost pronunţată pentru infracţiunea de folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Ioan Crap a fost acuzat că în perioada 2010-2014 ar fi încasat ilegal subvenţii în valoare de 86.697 de lei pentru cele 38 de hectare de teren pe care le deţine împreună cu soţia sa în judeţul Botoşani. Fostul şef al Poliţiei Suceava a fost acuzat de procurorii DNA Suceava că nu deţinea în proprietate terenurile respective şi ca atare nu putea beneficia de subvenţiile europene.
Cu ocazia procesului, s-a solicitat şi s-a admis efectuarea unei expertize tehnice judiciare din care a rezultat că existau neclarităţi pentru doar ceva mai puţin de 2 hectare şi nicidecum pentru 38 de hectare. Chiar şi aşa, fostul şef al IPJ Suceava a achitat integral presupusul prejudiciu, iar în paralel a demarat o acţiune în instanţă prin care doreşte să-şi recupereze banii plătiţi către APIA.
Comisarul-şef Ioan Crap a respins încă de la bun început acuzaţiile care i s-au adus şi a precizat că terenurile pe care le deţine în proprietate împreună cu soţia erau declarate legale şi apăreau şi în declaraţiile anuale de avere.
„Este soluţia pe care o ştiam şi eram ferm convins de ea din data de 4 iunie 2014, când am fost pus sub acuzare şi am fost pus la dispoziţie, dar chiar şi aşa a fost o experienţă neplăcută de patru ani. În lupta cu abuzurile grosolane ale unor procurori de la o structură specializată din cadrul Parchetului General nu-ţi rămân alături decât mila şi puterea lui Dumnezeu, dar şi profesionalismul unor judecători care dau speranţa că ideea de justiţie în România nu este pierdută definitiv”, a declarat comisarul-şef Ioan Crap.
În cazul comisarului-şef Ioan Crap cercetările iniţiale s-au dovedit un fiasco
Mai trebuie spus că şi în dosarul care l-a privit pe comisarul-şef Ioan Crap cercetările iniţiale, care au dus la punerea la dispoziţie a ofiţerului, au vizat cu totul şi cu totul alte fapte decât cele pentru care a fost trimis în judecată.
Mai exact, procurorii DNA au început urmărirea penală şi i-au adus la cunoştinţă calitatea de inculpat comisarului-şef Ioan Crap în luna iunie 2014. La acea vreme el era cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.
„Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, la data de 6 aprilie 2014, inculpatul Crap Ioan, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu de adjunct al şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, la solicitarea telefonică a unei persoane (preot) şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi a intervenit pe lângă un agent de poliţie din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere din cadrul IPJ Suceava, aflat în timpul serviciului cu un autoturism prevăzut cu staţie radar, pentru ca acesta să nu dispună măsura reţinerii permisului de conducere al unei persoane cu funcţie de conducere la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Centrul Judeţean Suceava, şi sancţionarea contravenţională a acesteia, deşi agentul constatase încălcarea prevederilor legale, ce impunea luarea acestei măsuri”, se menţiona în comunicatul DNA din 2014.
Preotul care a sunat este Cătălin Axinte, fost consilier administrativ la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, iar persoana pentru care s-a intervenit era Delia Moldoveanu, fostul director executiv adjunct al APIA Suceava.
Alte dosare importante în care DNA Suceava a dat chix
Chiar dacă soluţia nu este definitivă, se anunţă un nou eşec marca DNA Suceava. Această achitare vine după alte dosare în care un anumit procuror al acestei structuri a gafat lamentabil. Comisarul-şef Cristian Macsim, fostul şef al SIPI Suceava, care a şi fost reţinut pentru o perioadă de 24 de ore şi a fost pus la dispoziţie după începerea urmăririi penale, a aflat după doi ani de cercetări că s-a dispus clasarea în dosarul în care era inculpat. Tot clasare au primit şi poliţiştii subcomisar Marius Ciotău, agent-şef principal Ilie Pârghie şi agent-şef principal Constantin Chichiriţă, toţi de la Secţia de Poliţie Rurală Gălăneşti. Soluţia de clasare a fost dată de un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, după ce dosarul a fost trimis de DNA Suceava către această structură. Trebuie menţionat că dosarul care-i privea pe şeful SIPI Suceava şi pe cei trei poliţişti de la Gălăneşti a fost unul comun, dar ulterior o parte a fost disjuns.
Un alt dosar care s-a finalizat cu o clasare l-a vizat pe Florin Sinescu, la data demarării anchetei prefect al judeţului Suceava. Şi în acest caz s-a lăsat cu o reţinere pentru o perioadă de 24 de ore, pentru ca în final toate acuzaţiile să cadă una câte una.