Printează articolul
Trimite e-mail
Proiecţiile solare simbolice care au fost descoperite de preotul Gabriel Herea la Biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuţi, monument UNESCO, vor fi prezentate, mâine, de acesta, la Institutul de Fizică Atomică, într-un seminar organizat în cadrul festivităţii de premiere a olimpicilor la fizică şi astrofizică. La manifestare vor fi prezenţi coordonatorii programelor de cercetare de la toate institutele din ţară. Preotul Herea a declarat, ieri, că va prezenta fragmente din filmul documentar „Soarele Moldovei”, la care lucrează împreună cu Lucian Cotovanu, precum şi diagrame realizate de Tudor Cătălin Urcan, referitoare la proiecţii.
„Această comunicare îşi propune să aducă în atenţia cercetătorilor români observaţii asupra mai multor aliniamente ce se petrec între spaţii simbolice ale bisericii şi razele Soarelui, în zile importante ale calendarului bisericesc şi solar. Proiecţiile simbolice au fost descoperite între anii 2003 şi 2018 în biserica de la Pătrăuţi, iar fotografiile ce stau la baza acestei comunicări sunt rodul multor ore de monitorizare efectuate între anii 2016 şi 2018. În acest moment al cercetării avem curajul să afirmăm că dimensiunile şi formele bisericii de la Pătrăuţi au fost generate în deplină armonie cu mersul Soarelui pe bolta cerească şi eu spun că e important că am trezit interesul la acest nivel”, a declarat preotul Herea.
Ceea ce demonstrează cercetarea preotului este că din a doua săptămână din decembrie şi până în a treia săptămână a lunii ianuarie proiecţia soarelui prin fereastra de sud a naosului bisericii construite de Ştefan cel Mare în 1487 atinge patru puncte simbolice care pot fi asociate foarte uşor sărbătorilor Naşterii Domnului. Iisus Hristos „Soare al dreptăţii” este profeţit de Steaua magilor, care călătoreşte până la Peştera Betleemului. „Iisus Hristos a venit pe pământ pentru a coborî şi a lumina în mijlocul iadului. Lumina trece peste icoana Sf. Auxenţie, serbat la 13 decembrie, dată la care în vremea lui Ştefan cel Mare era solstiţiul de iarnă. Ziditorii bisericii au dorit să obţină aceste proiecţii”, a explicat preotul.
Preotul Herea: la Pătrăuţi ziditorii bisericii au creat „o <navă cosmică> aşa cum nu mai fusese construită niciodată”
Chiar dacă biserica de la Pătrăuţi nu este singura din lume cu proiecţii solare simbolice, ceea ce o face unică din acest punct de vedere este că aici avem proiecţii pe ambele solstiţii şi echinocţii.
Variabilele care generează aceste proiecţii sunt: înălţimea platoului pe care este construită biserica, înălţimea dealului de pe apus, înălţimea dealului de pe răsărit, poziţionarea bisericii pe platou, lungimea bisericii, lăţimea bisericii, înălţimea bisericii, înălţimea şi lăţimea portalului de intrare, lăţimea portalului naosului şi poziţionarea ferestrelor. „Când ai atâtea variabile şi ies atât de multe proiecţii, care se mai şi leagă într-o succesiune de imagini simbolice, atunci începem să înţelegem de ce stilul moldovenesc de arhitectură e unic, aşa cum se scrie de peste 80 de ani. Au deţinut ştiinţa relaţionării arhitecturii cu Soarele şi au dorit să o exploateze la maximum, creând o <navă cosmică> aşa cum nu mai fusese construită niciodată”, a arătat preotul Herea.
Printre cele mai spectaculoase proiecţii solare simbolice în biserica medievală de la Pătrăuţi se numără cea prin trei rânduri de uşi, până la altar, care are loc la apusul Soarelui, la echinocţiu.
Potrivit preotului Herea, există surse scrise care afirmă ca o asemenea proiecţie exista în Templul din Ierusalim, la răsăritul Soarelui, dar fără a se indica o anumită zi când s-ar fi petrecut această proiecţie. O astfel de proiecţie există până astăzi şi în sudul Egiptului, în templul de la Abu Simbel.
Proiecţii punctuale mai sunt la Catedrala Santa Maria del Fiore, în Biserica Mântuitorului din Novgorod, Rusia, unde lumina Soarelui atinge icoana Adormirii Maicii Domnului în luna august, când este celebrată această sărbătoare, şi icoana Naşterii Domnului în decembrie şi ianuarie. În Baptisteriul de la Parma, Soarele proiectează în cristelniţă în ziua Sfântului Ioan Botezătorul şi pe reprezentarea lui Iisus Hristos în apa Iordanului, în perioada Paştelui. De asemenea, bisericile coloniale catolice din America sunt construite în aşa fel încât să producă proiecţii solare simbolice.
Proiecţiile solare şi perfecţiunea planurilor după care a fost construită fac din Biserica Pătrăuţi una dintre cele mai fascinante ctitorii ale voievodului Ştefan cel Mare. Studierea geometriei construcţiei, realizată de cercetătorul clujean Tudor Cătălin Urcan, a demonstrat că între elementele constructive ale bisericii ”există relaţii geometrice ordonatoare”, că în urmă cu peste 530 de ani nimic nu a fost construit la voia întâmplării. Alinierea controlată a razelor solare, gândită din timpul construcţiei bisericii, arată cunoştinţele avansate de matematică, fizică şi astronomie deţinute de constructori şi utilizarea lor pentru potenţarea simbolisticii creştine.
”Drumul luminii” în biserica de la Pătrăuţi începe de deasupra uşii de la intrarea în biserică, la solstiţiul de iarnă, care pentru creştini aduce Crăciunul, Naşterea Domnului. La răsăritul soarelui, de după Dealul Zmăului raza luminoasă pătrunde pe fereastră direct în biserică şi proiectează în scurtă vreme deasupra uşii de intrare, marcând intersecţia diagonalelor pătratului ce formează peretele de vest al pronaosului. La amiază, fascicolul luminos inundă steaua în şase colţuri din naos. În simbolistica creştină, steaua în şase colţuri, cu cele două triunghiuri ale sale, este Hristos, Dumnezeu în cer şi om pe pământ. O a treia rază merge în altar, în nişa care simbolizează Peştera din Betleem şi Mormântul de la Ierusalim (proscomidiar).
Cea mai spectaculoasă aliniere este de echinocţii, la apus
În preajma echinocţiului, la răsărit raza marchează pragul bisericii. La apus, se petrece cea mai spectaculoasă aliniere de la Pătrăuţi, când raza soarelui trece prin cele două uşi din piatră, prin Uşile Împărăteşti şi inundă Sfânta Masă din altar.
În 22 martie, între orele 17.00 şi 18.00, se conturează un aliniament clar între soare la apus - uşa de intrare în biserică - portalul naosului - Sfintele Uşi - Sfânta Masă din altarul de la Pătrăuţi. Practic, se formează un fascicul luminos continuu între uşa de la intrare şi Sfânta Masă, care se păstrează aproximativ două săptămâni, după care raza se retrage.
Fascicolul de lumină trece prin Sfintele Uşi din postul Paştelui până la solstiţiul de vară.
Cea mai bună dovadă că nimic nu este întâmplător în ”fenomenul luminii” la Pătrăuţi este aliniamentul de la solstiţiul de vară. Trebuie să spunem aici că piatra de temelie a bisericii a fost pusă de Ştefan în ziua de 13 iunie 1487, dată indicată cu precizie de astronomi ca fiind a solstiţiului de vară, după calendarul iulian. Pisania în limba slavonă aflată deasupra portalului de intrare consemnează: ”Io Ştefan Voievod, fiu al lui Bogdan Voievod, domn al Ţării Moldovei, am pus piatră de temelie acestei case în cinstea Sfintei Cruci în anul 6995, luna iunie, ziua 13”.
La solstiţiul de vară, fascicolul de lumină ajunge pe cea de-a doua stea în şase colţuri, de sub portretul domnitorului Ştefan cel Mare, apoi merge şi inundă complet latura de nord a Sfintei Mese, locul în care se citeşte Evanghelia Învierii. Măsurătorile efectuate de preot şi colaboratorul său au arătat că pe steaua în şase colţuri raza este în vârf de unghi. Staţionează aici doar 3-4 zile, o singură dată pe an, la solstiţiul de vară.
Preotul a mai constatat că, în data de 21 iunie 2017, la răsăritul soarelui raza a intrat în biserică prin fereastra de est a turlei şi s-a oprit pe imaginea Profetului Isaia, care este zugrăvit cu un pergament cu inscripţia: "3. De la răsăritul soarelui până la apus, lăudaţi numele Domnului! 4. Preaînalt e peste toate neamurile Domnul…” (Psalmii 112, 3). Singurul comentariu al preotului Herea legat de asocierea Profetului Isaia cu textul Psalmilor lui David şi despre dubla reprezentare a lui Isaia în turla de la Pătrăuţi a fost că sunt ”neobişnuite” şi a făcut trimitere la un studiu de iconografie al profesorului Emil Dragnev.
Arhitectura şi simbolistica bisericii de la Pătrăuţi reprezintă, fără nici o îndoială, după cum afirmă părintele Herea, ”un act cultural deliberat, cu o sacralizare a creaţiei, nu o multiplicare a acesteia. Orice biserică este o reconstituire a cosmosului complet al lui Dumnezeu”.
Menţionăm că Biserica "Sfânta Cruce” din Pătrăuţi este unicat şi în alte privinţe: este cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului, cea mai veche biserică ortodoxă Monument UNESCO din România, cea mai veche biserică păstrată construită în stil moldovenesc, biserica cu cea mai veche pictură interioară şi exterioară din Moldova şi a făcut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de Ştefan cel Mare, destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.
