Printează articolul
Trimite e-mail
Sute de oameni care țin sărbătorile religioase pe stil vechi, din județele Suceava, Neamț și Iași au celebrat, ieri, la Drăgușeni, Anul Nou pe stil vechi. Cete de urători din comuna-gazdă, din Drăguşeni, Mălini, Corlata, Boroaia, Dolheşti, Vadu Moldovei, Miroslăveşti, Forăşti, Oglinzi etc. s-au costumat în urși, capre, călușei, arnăuți sau irozi și în ritmul tobelor au cântat și au dansat în cinstea noului an. S-au adunat de dimineață devreme, în curtea hanului de la Drăgușeni, unde au făcut ultimele repetiții, după care au pornit pe șosea, spre parcul comunei, pentru a fi parte din Festivalul obiceiurilor de iarnă – Anul nou pe stil vechi la Drăguşeni, ajuns la a XI-a ediție.
Ion Feraru, din Dolheștii Mici, are 75 de ani și ne spune că, deși la vârsta asta ar trebui să stea acasă și să aștepte urătorii, din dragoste pentru tradiții și obiceiuri joacă și acum „Capra”. Îmbrăcat în cojoc alb și costum național, cu opinci, căciulă de miel, trăistuță și eșarfă tricoloră, și-a atârnat la gât și mărgele, pe care i le va aduce „babei”, acasă. Cu uratul spune că merge „numai pe la oameni mari”, care să-i umple trăistuța cu colaci, mere și nuci.
Din Mălini, din satul Pâraie, a venit la Drăgușeni cu uratul o ceată constituită în jurul familiilor Ungureanu și Tîrziu, cu vreo 20 de membri, din cei 30, câți sunt de toți - frați, cumnați, nepoți, veri și cumetri. Vasile Ungureanu, comandantul cu fluierul, spune că au venit cu colindătoare, căiuți, căprițe, irozi, „băieții cu dobele” din piele de vițel, pe veșcă de frasin sau de salcâm, la „frații noștri care țin sărbătorile pe stil vechi”.
Eugen Amînioaie arată mai curând ca un apaș, dar are în spate Urșii din Preutești, într-un joc ale cărui izvoare se pierd în negura timpurilor, pe aceste meleaguri.
La fel de spectaculos este și Grupul Cerbului, din Oglinzi, format numai din oameni căsătoriți și copiii sau nepoții lor, în vreme ce celor necăsătoriți le-a rămas Jocul Caprei. În Grupul Cerbului l-am găsit și pe Robert Nicolae Frunză, în vârstă de 10 ani, care a învățat dansul de la tatăl lui.
Lângă Cerbi și Capre am găsit arnăuții din Banda lui Harap, din Drăgușeni, în costume galbene ornate cu panglici multicolore și cu oglinzi pe piept și la chipiu și cu zurgălăi la picioare. Șeful lor, Andrei Manole, ne spune că ei dansează patru dansuri: Trilișești, Roata, Corogheasca și Țigăneasca.
Europarlamentarul Maria Gabriela Zoană a deschis programul artistic de Anul Nou cu un discurs politic de șase minute
Programul artistic de pe scena special amenajată în parcul comunei a început cu discursul europarlamentarului Maria Gabriela Zoană, doctor în Drept al Academiei de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” București. Minute în șir, ea le-a spus celor care erau acolo pentru a celebra Anul Nou, despre succesul avut la Strasbourg de artiști populari și produse tradiționale din zona Argeșului și Munteniei.
„După ce trei zile și trei nopți s-a dansat și s-a mâncat românește, am prezentat portul tradițional din zona Munteniei de peste o sută de ani, comisarii europeni care aveau cumva un cuvânt împotriva României și-au schimbat opțiunea”, a spus europarlamentarul Zoană, după care a vorbit despre necesitatea adoptării de norme europene și naționale pentru a asigura copiilor un viitor bun, despre activitatea ei în Comisia de Agricultură a Parlamentului European și susținerea financiară a „doamnelor” care lucrează în domeniul agricol, despre repopularea satelor românești cu tineri și egalitatea subvenției pentru agricultori în toate țările UE. Spre finalul celor șase minute în care a vorbit încontinuu, Maria Gabriela Zoană a lăudat „munca foarte importantă” a senatorului PSD de Suceava, Ioan Stan, pentru a promova interesele României în Uniunea Europeană și a transmis un salut din partea prim-ministrului Viorica Dăncilă.
La prima pauză de discurs, primarul Vasile Cepoi i-a oferit imediat tradiționalul colac din grâu de Drăgușeni, măcinat și copt tot în comună, și a anunțat că seria discursurilor s-a încheiat, invitând copiii de la școală să înceapă colindele. Lipsa aplauzelor a arătat de cât succes s-a bucurat cuvântarea eurodeputatului.
Bucuria păstrării tradițiilor am văzut-o însă reală la dansatori și la spectatori. Petrică Munteanu, din Drăgușeni, Vasile Tenciu, din Vadu Moldovei, și Miluț Flămându, din Bogdănești sunt doar câțiva dintre cei cu care am stat de vorbă și și-au exprimat satisfacția că vechile datini se păstrează încă. Acest aspect a fost subliniat și de prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, care de pe scena festivalului i-a felicitat pe localnici pentru organizarea evenimentului, arătând că „existența în județul Suceava a acestei comunități creștin-ortodoxă de stil vechi dă un plus de culoare și diversitate și din punct de vedere religios și cultural județului Suceava.”
Dintre politicieni au mai fost prezenți parlamentarii PSD Ioan Stan și Alexandru Rădulescu și secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Tiberius Brădățan, și primarul de Fălticeni, Cătălin Coman.
Menționăm că pentru participanții la festival, administrația locală a pregătit 2.000 de sarmale, 500 de litri de vin fiert, ceai și cafea, distribuite gratuit.
