Printează articolul
Trimite e-mail
Peste 1.500 de urători şi colindători au participat la ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional „Obiceiuri de Iarnă” din municipiul Suceava. Cea mai mare paradă a obiceiurilor de iarnă organizată în judeţ a pornit în jurul orei 11:00 din zona Staţiunii de Cercetări Agricole şi s-a îndreptat, pe bulevardul principal al Sucevei, către Palatul Administrativ şi esplanada Casei de Cultură. Pe întreg traseul, participanţii la paradă au fost întâmpinaţi de mii de spectatori.
Ajunşi în faţa Palatului Administrativ, colindătorii şi urătorii au fost întâmpinaţi de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, de primarul Sucevei, Ion Lungu, de vicepreşedinţii CJ, Gheorghe Niţă şi Viorel Seredenciuc, precum şi de mai mulţi consilieri judeţeni.
Parada obiceiurilor de iarnă a fost deschisă de un bătrân din Gura Humorului, care a venit cu un plug tras de boi, precum şi de un grup de urători din mai multe localităţi ale judeţului, printre care Ostra, Comăneşti, Fundu Moldovei şi Mălini. După ce şi-au spus urăturile din moşi strămoşi, gospodarii le-au transmis tuturor celor prezenţi „pentru toţi românii vă transmitem <La mulţi ani şi multă sănătate!> La mulţi ani, români! La mulţi ani, Bucovina! La mulţi ani, România!”.
Fără doar şi poate, una dintre atracţiile paradei de anul acesta a fost „Malanca” lui Ştefan cel Mare de la Vicovu de Sus. Personaje precum Ştefan cel Mare, haiduci sau răzeşi, toţi călare pe cai, au impresionat publicul cu teatrul popular „Malanca lui Ştefan cel Mare”. După parada fiecărei cete de urători, aceştia au primit colaci din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, şi a primarului Sucevei, Ion Lungu.
După acest moment, rând pe rând, prin faţa oficialităţilor şi a spectatorilor au trecut cetele de căluşari, ursarii, împăraţii, caprele, militarii, irozii şi arnăuţii, costumele în care erau îmbrăcaţi participanţii la paradă încântându-i pe toţi cei prezenţi la acest spectacol al obiceiurilor. Potrivit estimărilor, parada obiceiurilor de iarnă din municipiul Suceava a fost urmărită de peste 10.000 de spectatori, cel mai mare număr din toate ediţiile organizate până în prezent.
Flutur: Bucovina a devenit imaginea celei mai autentice zone din România din punctul de vedere al obiceiurilor
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava i-a salutat pe toţi cei prezenţi la parada obiceiurilor, colindători, urători şi spectatori, apreciind faptul că la ediţia de anul acesta s-a înregistrat cea mai mare participare. Gheorghe Flutur şi-a exprimat bucuria că la parada obiceiurilor de iarnă au participat un număr mare de suceveni, dar şi foarte mulţi turişti cazaţi la pensiunile şi hotelurile din judeţ. El consideră că Festivalul „Obiceiurilor de Iarnă” din Suceava a devenit deja un punct de atracţie pentru toţi cei care vizitează judeţul Suceava în perioada sărbătorilor de iarnă.
Mai mult, preşedintele CJ Suceava a subliniat că „fără doar şi poate obiceiurile de iarnă rămân un punct forte, care ne diferenţiază de celelalte zone ale ţării, prin diversitatea şi originalitatea lor. Bucovina, prin astfel de manifestări, devine capitala autenticului din România. Şi să-mi fie iertată lipsa de modestie, dar eu cred că în momentul de faţă Bucovina oferă imaginea celei mai autentice zone din România din punct de vedere al tradiţiilor şi obiceiurilor”.
De precizat că Festivalul Internaţional „Obiceiuri de Iarnă” a fost organizat de Consiliul Judeţean Suceava, în colaborare cu Centrul Cultural Bucovina.
Mii de oameni au urmărit spectacolul de obiceiuri de iarnă din centrul Sucevei
După paradă, cetele de urători şi colindători au urcat, rând pe rând, pe scena amplasată pe esplanada Casei de Cultură din Suceava, spectacolul ţinând până târziu în noapte. La spectacolul maraton de obiceiuri de iarnă au participat peste 30 de cete de urători, printre care urătorii din Moara şi Dolhasca, Cerbul de la Scobinţi, din judeţul Iaşi, Alaiul de la Mileanca, din Ucraina, Ceata de la Boroaia, Capra de la Mălini, Capra de la Ostra, Capra de la Vama, Cerbul de la Corlata, Irozii de la Sf. Ilie, Împăraţii de la Bosanci, Bungherii de la Vama, Irozii de la Stroieşti, Arnăuţii de la Drăguşeni, Căiuţi de la Hănţeşti, Căiuţi de la Zvoriştea, Căiuţi de la Botoşana, Urşii de la Ostra, Urşii de la Udeşti, Urşii de la Vadu Moldovei, Urşii de la Preuteşti, Caprele de la Fundu Moldovei, Caprele şi Urşii de la Bilca, Urşii de la Volovăţ, Urşii de la Giurgeşti, Caprele de la Mălini, Căiuţii de la Calafindeşti, Caprele şi Urşii de la Comăneşti şi Ţurca de la Moara.
