Risc ridicat de avalanşe în munţii din judeţul Suceava

Acumulările de zăpadă de pe creste şi din jgheaburi, care au dus la formarea de cornişe, dar şi fluctuaţiile de temperatură din ultima perioadă sunt factori care favorizează declanşarea avalanşelor. Reprezentanţii Serviciului Salvamont Suceava spun că riscul de avalanşe este ridicat, de gradul 3 spre 4 pe o scară în care 5 este cel mai ridicat risc.

„Conştientizarea riscului de avalanşă este un aspect foarte important în turele montane pe timp de iarnă. Indiferent că este schi de tură, freeride, alpinism sau drumeţie, atâta timp cât este zăpadă, riscul există. Înclinaţia pantelor pe care se produc avalanşe este între 25 şi 45 grade, dar trebuie avute în vedere şi celelalte pante, întrucât ele pot fi <măturate> de avalanşe produse în partea superioară. Înainte de a pleca în tură trebuie planificat traseul, obţinute informaţii despre starea acestuia, a zăpezii şi prognoza meteorologică. Prezenţa unui lider experimentat în grup sau a unui ghid poate fi benefică”, a arătat Voicu Raia, şeful Serviciului Salvamont Suceava.

Ce reguli trebuie respectate la deplasarea în turele din sezonul hibernal

Acesta a explicat şi ce anume trebuie să urmărească turiştii în timpul unor astfel de deplasări. Mai exact, trebuie observate în permanenţă starea zăpezii, depozitele de vânt, zgomotele ciudate produse de stratul de zăpadă, semne de avalanşe. Dacă situaţia o impune, un test de compresie sau de propagare este util, dar trebuie ştiut că acesta este valabil, în primul rând, în locul respectiv şi nu în general, pe toate pantele şi la toate înclinaţiile. Aceste teste se fac de către persoane competente, pe panta interesată, de obicei cu o înclinaţie recomandată de 35-38 grade.

Recomandările salvamontiştilor sunt următoarele: să fie frecventate traseele recomandate de specialişti, deplasarea să se facă, pe cât posibil, pe teren convex şi în grupuri mici. De asemenea, deplasarea trebuie să fie pe pante cu înclinaţie mică şi prin zone unde panta este sub noi şi prin zone cu insule de siguranţă. O altă recomandare este aceea ca în zonele cu risc deplasarea să fie cu distanţe de minimum 10 metri între coechipieri.

De asemenea, reprezentanţii Serviciului Salvamont Suceava recomandă să nu ne deplasăm când vizibilitatea este proastă, să nu ne deplasăm pe marginea cornişelor. Nerecomandate sunt deplasarea în grupuri mari sau aproape unul de celălalt, dar şi traversarea pantelor înclinate. Nu sunt indicate, de asemenea, deplasarea pe la baza pantelor înclinate şi supraîncărcarea pantelor.

Kitul de avalanşă te poate salva de la moarte

În cazul în care vreo persoană este surprinsă de avalanşă, salvamontiştii suceveni spun că foarte importantă, esenţială chiar, este salvarea în cadrul grupului. Studiile arată că rata de supravieţuire este de 90% în doar primele 15-18 minute de la acoperirea totală a victimei.

Autosalvarea se face obligatoriu cu kitul de avalanşă din care fac parte sonda, lopata şi transceiverul. Doar cu aceste trei piese timpul de salvare ar trebui să fie, la o persoană pregătită, de maximum 10 minute. Aceasta nu exclude alertarea precoce a echipelor de intervenţie specializate.

Stratul de zăpadă ajunge şi la 1,5 metri

Ca urmare a căderilor de zăpadă din ultima vreme, în toată zona montană a judeţului Suceava la altitudini de peste 1.200 m stratul de zăpadă este de circa 35 cm grosime. În zonele unde vântul a viscolit zăpada, de regulă la limitele dintre pădure şi golul alpin, şi pe jgheaburi grosimea stratului de zăpadă poate ajunge până la 1,50 metri.

Pentru turiştii care pleacă la drum, reprezentanţii Serviciului Salvamont Suceava au venit şi cu o serie de recomandări, respectiv:

- să ţină cont de atenţionările de vreme rea, respectiv cod galben/portocaliu (vânt, precipitaţii etc.) şi să nu se hazardeze pe traseele montane care urmăresc crestele montane sau traseele dificile de acces în zona de creastă, pentru că, din cauza vizibilităţii scăzute, orientarea poate fi dificilă, iar marcajele turistice, exceptând stâlpii indicatori, sunt acoperite de zăpadă sau de crengile arborilor;

- să fie echipaţi corespunzător, astfel: ghete de iarnă, parazăpezi, jachetă de vânt, polar, rucsac, căciulă, ochelari, apă, mâncare etc.;

- să ia numerele de telefon ale serviciului salvamont şi totodată să se intereseze dacă traseul ce urmează să fie abordat este deschis;

- în cazul în care se consideră că au anumite probleme sau au pierdut marcajul traseului, este indicat să telefoneze serviciului salvamont pentru informaţii sau pentru intervenţii în timp optim, pentru a se evita situaţii neplăcute, uneori critice.        

Ce trasee nu sunt recomandate în această perioadă

Ca urmare a condiţiilor existente în zona de munte, salvamontiştii suceveni spun că mai multe trasee nu sunt recomandate a fi parcurse.

În masivul Călimani trebuie evitate următoarele rute:

- traseul marcat cu punct roşu, între şaua Negoiu şi Poiana Izvoarele;

- traseul marcat cu punct albastru, între Gura Haitii şi vf. Călimaniul Cerbului;

- traseul marcat cu cruce roşie – Poiana Izvoarelor – Coada Pietrosului - vf. Pietrosu.

În masivul Rarău nu se recomandă traseul marcat cu cruce albastră – circuit Pietrele Doamnei sau spre vf. Rarău (punct albastru), iar în masivul Giumalău trebuie evitate traseul marcat cu bulină albastră, între Colbu Zugreni şi Cabana Giumalău, respectiv traseul marcat cu cruce roşie, între Poliţa Caprelor şi Cabana Giumalău.

Accesul auto se face doar cu anvelope de iarnă şi lanţuri antiderapante

În ceea ce priveşte accesul auto în zona de munte, salvamontiştii spun că autovehiculele trebuie să fie echipate cu anvelope de iarnă şi cu lanţuri antiderapante. Momentan, tronsoanele de drum deschise sunt:

- Câmpulung Moldovenesc - Sihăstria Rarău, apoi pe jos cca. 1,5 h;

- Pojorâta - Rarău;

- Chiril - Mănăstirea Rarău, apoi pe jos cca. 1,5 h;

- pârâul Rusca - Cabana Giumalău – numai 3-4 km, apoi pe jos cca. 2½-3 h;

- în Călimani circa 3 km după Gura Haitii, până la barieră.

În caz de nevoie, turiştii sunt rugaţi să sune la 0745 313 052 şi 0725 826 668 (0salvamont) pentru informaţii şi recomandări privind zona montană, respectiv 112 pentru cazurile ce implică acţiunea comună a mai multor servicii de urgenţă.