Câteva zeci de dosare penale aflate în lucru la procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial din Suceava, sunt clasate sau în curs de a fi clasate în urma dezincriminării consumului sau deţinerii de etnobotanice. Este vorba de dosare în care tineri din judeţul Suceava erau cercetaţi după ce au fost prinşi având asupra lor etnobotanice.
Faptul că mulţi consumatori au fost prinşi în Suceava denotă că există şi traficanţi
Cel mai frecvent este vorba de tineri prinşi de jandarmi în locuri publice de pe raza judeţului Suceava chiar în timp ce consumau etnobotanice, în parcări sau în alte locuri pe care le frecventează. Peste 50 de cazuri de acest gen au fost depistate în flagrant de poliţişti sau jandarmi, numai de la începutul acestui an.
În urma deciziei Curţii Supreme, doar traficul de etnobotanice mai este incriminat. Faptul că în judeţul Suceava sunt mulţi consumatori reprezintă un indiciu clar că se face şi trafic de etnobotanice, numai că acum munca de cercetare şi punere sub acuzare a traficanţilor este mai dificilă pentru structurile de combatere a crimei organizate.
Consumatori trimişi în judecată, achitaţi fără echivoc de judecători
Surse judiciare au explicat că cei care erau doar consumatori oricum nu ajungeau la închisoare, însă era important că puteau fi puşi sub acuzare şi primeau o pedeapsă, suspendată sub supraveghere, ori doar un avertisment. În plus, nu de puţine ori, cei cercetaţi iniţial doar pentru consum de etnobotanice au fost puşi sub acuzare şi pentru trafic.
Câţiva tineri trimişi în judecată de anul trecut pentru consum de etnobotanice au fost achitaţi recent de instanţele de judecată sucevene, tocmai în urma deciziei de dezincriminare. Chiar dacă la prima instanţă inculpaţii primiseră o pedeapsă, la Curtea de Apel Suceava, în urma deciziei de dezincriminare din luna septembrie a acestui an, sentinţa a fost fără echivoc: achitare.
Excepţie de neconstituţionalitate formulată de procurorii DIICOT Suceava, admisă de judecătorii suceveni
Recent, procurorii de la DIICOT, Serviciul Teritorial Suceava, au invocat o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la această problemă, care a fost admisă de magistraţii de la Curtea de Apel Suceava.
Într-unul din dosare, prin decizia din 9 noiembrie, Curtea de Apel Suceava a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiei art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 în interpretarea dată acestor dispoziţii legale de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 10 din 12.09.2018 (n.r. decizia de dezincriminare) excepţie invocată de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Suceava.
Curtea de Apel Suceava a sesizat Curtea Constituţională pentru lămurirea acestor divergenţe.
Articolul 16, aliniatul 1, la care se face referire, stipula următoarele: „fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.
Această prevedere nu mai este valabilă acum, în forma de mai sus. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a analizat unele dispoziţii din Legea nr. 194/2011, privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive şi a constatat că procurarea de astfel de produse (cunoscute şi sub denumirea de etnobotanice) nu constituie infracţiune decât dacă este efectuată în cadrul unei activităţi de import, export ori intermediere de produse, iar nu în cazul în care astfel de substanţe sunt cumpărate de un român oarecare pentru consumul său personal.
Etnobotanicele, adesea mai nocive decât drogurile clasice similare
Decizia a stârnit foarte multe nemulţumiri, în rândul procurorilor, a judecătorilor ori a medicilor apropiaţi acestui fenomen. Asta pentru că s-a dovedit în nenumărate cazuri concrete că etnobotanicele sunt mult mai nocive decât alte droguri considerate de risc mai ridicat. În plus, creează cel puţin un grad la fel de ridicat de dependenţă. Cel mai la îndemână exemplu comparativ este între etnobotanice şi canabis. În numeroase cazuri concrete s-a putut observa că planta de canabis este mai puţin nocivă pentru consumator decât majoritatea etnobotanicelor folosite pentru fumat.
Etnobotanice fac mai multe victime şi pentru că sunt mai ieftine şi mai uşor de procurat.