Preţuire şi respect faţă de valori: Gala Monitorul „Top 10 Suceveni”

Performanţa, altruismul, implicarea comunitară, păstrarea şi promovarea specificului naţional sunt elementele cu care se construieşte an de an Gala „Top 10 Suceveni”, un eveniment marca Monitorul de Suceava, organizat în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie şi Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.  

Zece suceveni – prin naştere sau prin adopţie, a căror existenţă poartă amprenta profesionalismului şi a solidarităţii sociale - au fost premiaţi, vineri seara, la Conacul Domnesc, în faţa a peste 500 de oameni. În semn de preţuire şi respect faţă de aceste valori, Monitorul de Suceava continuă tradiţia recunoaşterii lor publice.

Şi pentru că această gală are şi o componentă de binefacere, ediţia 2018 a fost pentru ca Valentin Rusu, un tânăr din Câmpulung Moldovenesc, în clasa a XII-a, care în mai puţin de un an şi-a pierdut ambii părinţi, să poată studia mai departe, la universitate. Despre licitaţii şi sumele donate pentru ca Valentin să-şi continue studiile veţi citi în ediţia noastră de mâine.

Prezentarea evenimentului a fost realizată de redactorul-şef al cotidianului Monitorul de Suceava, Tiberiu Avram, şi de poetul Constantin Moldovan, iar recitalul în deschiderea galei a fost susţinut de maestrul Johanes Raimund Onesciuc.

După filmul-retrospectivă despre ediţia de anul trecut, au fost prezentaţi, rând pe rând, cei 10 suceveni de top pe care echipa ziarului Monitorul de Suceava a ales să-i premieze în acest an.

Luca Ciubotaru: „E reunită aici atât de multă energie pozitivă, cum probabil n-am simţit niciodată până acum”

Primii au fost Luca Ciubotaru, un tânăr care a înfiinţat în 2017 grupul „Rădăuţiul civic”, şi medicul Vasile Oşean, care a traversat Atlanticul într-o barcă propulsată doar de braţele a patru oameni care au vâslit prin rotaţie, într-un timp record - 38 de zile, 14 ore şi 32 de minute, adunând astfel suma de 500.000 de lei pentru un centru medico-social.

„Este o onoare pentru mine, mai ales după ce am observat retrospectiva anului 2017, să fiu astăzi aici, să mă număr printre laureaţii acestei gale. Constat că la Suceava se întâmplă ceva extraordinar, prin efortul şi pasiunea echipei de la Monitorul de Suceava. E reunită aici atât de multă energie pozitivă, cum probabil n-am simţit niciodată până acum”, a declarat Luca Ciubotaru, la primirea premiului. El a mulţumit echipei de la „Rădăuţiul civic”, alături de care şi-a pus în practică proiectele comunitare.

„Dacă am încredere în ceva, e că generaţia tânără din România poate să-şi realizeze potenţialul la adevăratul său nivel. Noi, cei născuţi după ‘90, ne-am născut într-o democraţie ale cărei avantaje le preţuim prea puţin. Avem o presă liberă, avem drepturi fundamentale prevăzute într-o Constituţie şi, mai mult, avem şi rolul de a fi cetăţeni în fiecare zi. Nu doar din patru în patru ani, când mergem la alegeri, când votăm sau nu. Poate acesta este cel mai frumos cadou pe care putem să-l facem României la Centenar, generaţiei care ne-a lăsat astăzi o ţară”, a spus Luca. Ulterior, tânărul a postat pe pagina sa de Facebook că la gală a ascultat „poveşti de viaţă incredibile”, ale unor persoane „care fac diferenţa şi schimbă vieţi sau comunităţi în bine, atât cât ţine de ei, prin puterea exemplului lor”. „Am plecat de la acest eveniment cu speranţă şi cu o convingere reconfirmată că se poate”, a postat Luca.

Vasile Oşean: „Pentru a putea realiza ceva, dă propriul exemplu”

Medicul Vasile Oşean a declarat că, în opinia sa, este foarte important „materialul genetic din care ne naştem”, dar „această importanţă păleşte în faţa socialului, în faţa familiei, comunităţii care te şlefuieşte şi care te educă”. ”Sunt, la rândul meu, părinte şi văd cât e de greu să educi pe cineva. Nu pot decât să le mulţumesc părinţilor mei pentru că sunt ceea ce sunt astăzi. Încerc, prin activitatea pe care o fac acum şi prin viaţa de zi cu zi, să inspir”, a mărturisit fălticeneanul care a traversat Atlanticul într-o barcă.

El a mai spus că îşi construieşte viaţa după principiul: „Pentru a putea realiza ceva, dă propriul exemplu. Implică-te în societate, fii tu însuţi un exemplu, arată pârghiile prin care se poate şi atunci vor fi, cu siguranţă, şi alţii care să te urmeze”.

După prima serie de filme, Ansamblul etnofolcloric „Plăieşii”, din Republica Moldova, a oferit primul moment artistic al serii, apoi cei prezenţi au aflat de ce a fost ales Valentin Rusu ca beneficiar al generozităţii lor.

Elena Anisoi şi Silviu Ilea, despre devotament, tenacitate şi tradiţii, la superlativ

Al doilea set de filme a arătat povestea fabricii Bermas, unica supravieţuitoare dintre cele peste 120 de fabrici de bere, câte avea România în 1990, şi cea a unui tânăr păstrător al tradiţiilor, Horaţiu Silviu Ilea. Premiul pentru soluţiile găsite pentru menţinerea pe piaţă şi pentru echipa de berari de la Bermas a fost primit de managerul fabricii, Elena Anisoi.

Ea s-a declarat onorată de premiul acordat şi a mulţumit „tuturor celor care au lucrat în fabrica de bere de-a lungul timpului, celor care lucrează astăzi şi care sunt pildă pentru cei ce vor lucra”. „Meritul este al tuturor salariaţilor, cei care vor duce mai departe această poveste reală. Au păstrat tradiţia fabricării berii în această parte a Bucovinei şi prin devotamentul şi tenacitatea lor au reuşit ca această poveste să poată fi posibilă şi în viitor”, a declarat managerul fabricii Bermas.

Tânărul bucovinean Horaţiu Silviu Ilea, originar din Câmpulung Moldovenesc, este considerat, la doar 29 de ani, unul dintre cei mai buni etnografi din România, expertiza sa fiind solicitată atât în ţară, cât şi în străinătate. Tânărul etnograf, care a venit îmbrăcat în costum popular bucovinean, s-a declarat încântat de atmosfera de la gală şi a mulţumit familiei care l-a susţinut, profesorilor de la universitate, colegilor de la Muzeul Ţăranului Român, pe care i-a numit „a doua familie”, dar şi studenţilor săi, de la care „învăţ permanent cum să înveţi”.

„Am primit o Bucovină frumoasă de la înaintaşii noştri, pe care noi avem datoria să o păstrăm şi să o dăm la fel de curată şi frumoasă urmaşilor noştri”, a afirmat Silviu Ilea.

Ştefan Rusu: „Am emoţii de parcă aş fi pe podiumul olimpic”

Al treilea set de proiecţii video au fost despre cel mai tânăr laureat din acest an, Edward Mihai Pădurariu, care la cei 14 ani ai săi este cel mai bine cotat adolescent sucevean din peisajul şahului românesc şi cel mai tânăr sucevean care deţine titlul de candidat de maestru, şi marele sportivȘtefan Rusu, cel mai titrat luptător român din toate timpurile.

Edi consideră prezenţa sa la gală drept „o mare reuşită” şi şi-a exprimat convingerea că va ajunge „şi mai sus”, mulţumind totodată tuturor celor care au contribuit la performanţa lui.

Mai emoţionat decât puştiul de 14 ani s-a dovedit a fi marele sportiv Ştefan Rusu, cel mai titrat luptător pe care l-a avut vreodată România, medaliat olimpic de trei ori la rând, rădăuţeanul care a dominat luptele greco-romane mondiale timp de 11 ani. „Am emoţii de parcă aş fi pe podiumul olimpic”, a spus marele sportiv, menţionând că n-a mai primit un astfel de „cadou” din 1976, când a ieşit vicecampion olimpic.

„În seara asta sunt foarte mulţumit că văd foarte multă lume distinsă din judeţ şi aş dori foarte mult ca ramura luptelor greco-romane să fie sprijinită în continuare, fiindcă judeţul Suceava are până acum cinci medalii olimpice. Mulţumesc tuturor şi vreau ca toţi de aici să fim uniţi, să facem cea mai frumoasă Bucovină”, a afirmat luptătorul Ştefan Rusu.

După performanţa în sport, „Plăieşii” moldoveni au încântat din nou publicul cu cântecele lor populare.

Daniel Pentiuc: „Este un privilegiu să fim aici şi vă mulţumim!”

Următoarea serie de filme din Gala "Top 10 Suceveni" a fost dedicată familiei Daniel şi Adriana Pentiuc, din Mitocu Dragomirnei, care a adoptat trei fetiţe abandonate, şi omului care nu s-a lăsat până când nu s-a redeschis linia ferată până la Putna şi care a reuşit să obţină încadrarea şoselelor principale care duc spre Putna la rangul de drumuri naţionale: stareţul Mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic.

„Este un privilegiu să fim aici şi vă mulţumim! De spus ar fi puţine, după acest reportaj, dar aş vrea să vă transmit ceva din partea fiicelor mele: pentru a fi fericiţi avem nevoie de foarte puţine lucruri şi totuşi sunt atât de mulţi copii care adorm plângând şi se trezesc cu ochii uscaţi de lacrimi. Şi nu e corect”, a spus Daniel Pentiuc.

Stareţul Melchisedec: „Mă doare când văd că parcă Bucovina e ocolită în ultima perioadă”

Stareţul Mănăstirii Putna, Velnic Melchisedec, a mulţumit atât echipei Monitorul, cât şi „celor care l-au împins de la spate” ca să fie prezent pentru că „un monah cam trebuie să stea acasă, mai cu seamă în perioada aceasta a postului”, însă a spus că a făcut „ascultare” şi a venit cu drag.

„Dacă s-a făcut ceva bun, poate că a plecat dintr-un imbold sau dintr-un gând pe care mi l-a strecurat cândva, pe când eram tânăr, elev, într-o întâlnire cu Ioan Alexandru, poetul. La întâlnirea aceea cu Ioan Alexandru, mi-a spus aşa: în viaţă, să ştim să scoatem în evidenţă ceea ce este bun în sufletul celuilalt şi dacă cumva s-a reuşit şi s-a făcut câte ceva, poate că am pus accent pe lucrul acesta, să scot tot timpul în evidenţă binele şi frumosul din om”, a afirmat stareţul.

Monahul a spus că mai sunt multe de făcut, arătând că „suntem în Bucovina doar jumătate”, iar în cealaltă jumătate „sunt vreo 118 sate româneşti, unde românii noştri au mult de pătimit” şi că nu-i destul să fim cu gândul alături de ei, ci trebuie „şi cu fapta”. 

„Mă doare când văd că parcă Bucovina e ocolită în ultima perioadă. Poate mi se pare mie. Văd că autostrăzile o iau ba spre Iaşi, ba spre Târgu Mureş. Dar cu Bucovina ce facem? Cu Suceava ce facem? Avem mănăstirile, ce facem cu ele? Avem nevoie de drumuri mai bune, de o şosea, fie autostradă, fie drum expres. Dacă ne unim forţele, vom reuşi”, a declarat stareţul, adresându-se „celor cărora le e dat să conducă destinele judeţului” şi cerându-le „să se silească mai mult şi autostrada pe care să o numim, din seara asta, autostrada Bucovina, să se împlinească pentru că e nevoie”. „Dar să nu o oprim la Suceava, să mergem cu ea la Rădăuţi, la Siret, şi de acolo mai departe. Chiar ieri am văzut că s-a renunţat la calea ferată Suceava – Cernăuţi. De ce să renunţăm, când lucrurile se pot face? Cineva mi-a spus că nu sunt bani. Ba sunt bani, trebuie să-i găsim.

Îmi spunea mămuca de acasă că dacă l-ai luat în braţe pe <nu am> şi <nu pot>, nu ai să faci în viaţă nimic. Aşa că să ne silim, dragi bucovineni. Sunt mult mai multe lucruri bune de făcut şi statornicia în bine ne duce spre împlinire. Să nu cedăm şi vom birui”, a fost emoţionantul apel al stareţului Melchisedec.

Sofia Vicoveanca: „Vă ţuc sufletul pentru această minunată seară!”

În ultima serie de filme, în atenţia publicului au fost renumita interpretă de muzică populară, poeta şi actriţa de film Sofia Vicoveanca şi întemeietorul neurochirurgiei la Suceava, doctorul Anatolii Buzdugan.

Cea care şi-a dedicat întreaga viaţă muzicii populare şi a făcut cunoscută Bucovina prin cântecele sale, Sofia Vicoveanca, a fost copleşită de emoţie, deşi este atât de obişnuită cu publicul şi scena este parte a existenţei ei.

„Sunt bucuroasă, mă simt onorată şi mulţumesc pentru invitaţie, pentru surpriza făcută. Toată viaţa mea am dorit să ofer, mai puţin mi s-a dat, în afară de aplauzele dumneavoastră şi de simpatia pe care o simt. Acolo, în film, m-am cam lăudat, am spus multe, m-aţi cam tras de limbă”, a spus marea interpretă, cu umor şi şi-a cerut iertare că, din cauza unei răceli, nu poate să cânte. În schimb, a recitat o poezie scrisă de ea, iar câteva ore mai târziu, a postat pe pagina ei oficială de Facebook, că nominalizarea la Gala „Top 10 Suceveni” i-a produs o mare bucurie.

„Ceva s-a întâmplat?, mă întrebam. Ori n-a găsit adresa Moş Nicolae, ori eu n-am prea fost cuminte, pe placul Moşului, aşa am crezut. Dar ieri, pe 7 decembrie, am fost invitată la Gala <Top 10 Suceveni>, ediţia a VII-a 2018. Printre cei 10 laureaţi mă număr şi eu. Vreau să mulţumesc din toată inima organizatorilor, Monitorul de Suceava, pentru bucuria şi emoţia pe care mi-au creat-o şi pentru trofeul primit. Vă ţuc sufletul pentru această minunată seară!”, a scris marea artistă.

Anatolii Buzdugan, care a primit şi Premiul Publicului: „Poţi fi sucevean şi prin ceea ce faci pentru suceveni”

Primul neurochirurg din istoria spitalului din Suceava, românul din Basarabia Anatolii Buzdugan, a spus că povestea lui de succes se împleteşte cu cea a Spitalului de Urgenţă Suceava, legată, la rândul ei, de managerul Vasile Rîmbu, „un om ambiţios, care şi-a dorit să facă performanţă la spital”, ale cărui demersuri au fost sprijinite de Consiliul Judeţean şi de Primăria Suceava.

„Am urmărit cu cea mai mare atenţie toate filmele din această gală şi mi s-au părut extraordinare. Vreau să-mi exprim respectul pentru fiecare dintre dvs şi să vă spun că sunteţi nişte oameni deosebiţi. În acelaşi timp, m-am întrebat <De ce şi eu?> Nu m-am născut în Suceava şi nu ştiu să fi făcut ceva deosebit. Dar mi-am răspuns. Poţi fi sucevean şi prin ceea ce faci pentru suceveni, iar meseria mea de medic îmi oferă din plin această posibilitate, să fiu alături de cei în suferinţă, să-i ajut să treacă mai uşor peste acele momente dificile din viaţa lor”, a afirmat medicul, mulţumind familiei sale, care „a înţeles că sacrificiul unui medic nu este îndeajuns niciodată”. Doctorul Buzdugan a mai spus că dedică premiul primit şi colegilor săi din secţia Neurochirurgie.

După ce au fost cunoscuţi toţi cei 10 oameni premiaţi de Monitorul de Suceava, toţi cei prezenţi în sală au fost invitaţi să desemneze prin vot către cine va merge în acest an Premiul Publicului. Cel mai mare număr de voturi a fost obţinut de întemeietorul neurochirurgiei la Suceava, dr. Anatolii Buzdugan, care a plecat acasă cu două trofee.

Seara a fost încheiată cu tradiţionalele colinde interpretate de Laura Olteanu.