Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România a fost marcată, ieri, 28 noiembrie, printr-o şedinţă solemnă a Consiliului Judeţean Suceava. Evenimentul a avut loc în sala Ștefan cel Mare a Palatului Administrativ, şedinţa solemnă fiind condusă de şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur. La şedinţă au participat consilierii judeţeni, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, prefectul judeţului, Mirela Adomnicăi, primarul Sucevei, Ion Lungu, prorectorul Universităţii „Ștefan cel Mare”, Mihai Dimian, precum şi parlamentarii Ioan Balan, Dumitru Mihalescul, Angelica Fădor, Bogdan Gheorghiu, Daniel Cadariu, Virginel Iordache, Maricela Cobuz, Alexandru Băişanu şi Ilie Niţă. La şedinţa festivă au participat şi aproape toţi primarii din judeţ, mulţi dintre aceştia venind îmbrăcaţi în costume populare, dar şi în uniforme militare, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de români din Diaspora, din Europa şi SUA.
Flutur: „Bucovina a fost model şi poate fi model”
Ședinţa solemnă a CJ Suceava a început la ora 12:00, ora la care s-a dat citirii, acum 100 de ani, Moţiunii Congresului Bucovinei de unire a Bucovinei cu ţara. Festivităţile au debutat pe fundalul clopotelor din Bucovina, după care corul ţărănesc din Capu Câmpului a intonat Imnul Naţional al României. Seria discursurilor a fost deschisă de Gheorghe Flutur, care a dat citirii Moţiunii Congresului General al Bucovinei, adoptată la data de 28 noiembrie 1918, în şedinţa care a avut loc în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. După 100 de ani de la citirea şi adoptarea acestei moţiuni de unire a Bucovinei cu ţara, preşedintele CJ Suceava a citit documentul cu lacrimi în ochi. La final, el a spus că „întâmpinăm Centenarul cu emoţie, evlavie, smerenie şi cu realizări”. Flutur a ţinut să precizeze că din cei 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România, Bucovina a fost întreagă doar 21 de ani. „Este o realitate dureroasă a istoriei. Dar să gândim pozitiv şi să sperăm mai departe”, a spus preşedintele CJ Suceava. El a ţinut să le mulţumească tuturor celor care au lăsat „o amprentă frumoasă” asupra Bucovinei, amintind aici de instituţii publice, primari, parlamentari, dar şi foşti preşedinţi ai Consiliului Judeţean.
Gheorghe Flutur a ţinut să sublinieze că în aceste momente de la Suceava trebuie transmis un semnal de unitate în toată ţara. „Bucovina a fost un model şi poate fi un model”, a subliniat Flutur.
El a arătat că la Centenar, judeţul Suceava are realizări, investiţii şi proiecte curajoase, amintind aici de modernizarea Spitalului Judeţean, de construcţia unui nou ambulatoriu de specialitate, de obţinerea autorizaţiei integrate de mediu pentru depozitul ecologic de deşeuri de la Moara, dar şi de dezvoltarea Aeroportului „Ștefan cel Mare”. Astfel, el a anunţat în premieră că a fost desemnat câştigătorul licitaţiei pentru construcţia unui nou terminal la aeroport, investiţie de peste 12 milioane de lei şi care ar trebui să fie terminată în un an şi trei luni.
ÎPS Pimen şi-a exprimat speranţa că Biserica din Bucovina îşi va recăpăta proprietăţile
În cuvântul său, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a subliniat faptul că împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei şi ţara este un moment istoric extrem de important şi în acelaşi timp a vorbit despre proprietăţile Bisericii Ortodoxe din Bucovina în perioada ocupaţiei austriece. ÎPS Pimen a spus că în împăratul Austriei a recunoscut şi a respectat proprietăţile bisericii, acestea fiind date în administrare Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a spus că şi comuniştii, când au desfiinţat Fondul, au recunoscut că proprietarul acestor bunuri a fost Fondul Bisericesc. „Din păcate conducătorii ţării de azi nu au recunoscut acest lucru, tăgăduind că Fondul a fost proprietar. Poate îşi vor reveni, dacă vor să recunoască că sunt români, bucovineni”, a mai spus ÎPS Pimen.
În timpul şedinţei solemne au mai luat cuvântul reprezentanţii bisericii catolice şi armene, preşedintele PNL, Ludovic Orban, primarul Sucevei, Ion Lungu, deputatul Alexandru Băiaşnu, căruia Gheorghe Flutur a ţinut să-i mulţumească personal pentru Legea Bucovinei pe care acesta a iniţiat-o, prorectorul Universităţii Suceava, Mihai Dimian, dar şi reprezentanţii comunităţilor de români din Ucraina şi Republica Moldova şi reprezentanţii românilor din Diaspora. La finalul discursurilor acestora, preşedintele CJ Suceava le-a înmânat tuturor medalia „Bucovina 100”, emisă de Monetăria Statului.
Apel emoţionant din partea românilor din Ucraina
Un moment emoţionat a fost cel al discursurilor academicienilor din Cernăuţi, Vasile Țărâţeanu şi Alexandrina Cernov. În cuvântul său, Vasile Țărâţeanu a atras atenţia asupra a ceea ce se întâmplă în Ucraina cu învăţământul în limba română. ”Este dureros ce se face împotriva limbii române, împotriva drepturilor noastre ca identitate naţională”. El a spus că în momentul de faţă în Ucraina mai sunt 62 de şcoli cu predare în limba română. La rândul său, academicianul Alexandrina Cernov a făcut un apel către România pentru a-i ajuta pe românii din Ucraina pentru a salva învăţământul în limba română. „Școlile sunt supuse unui program foarte agresiv de ucrainizare. Au introdus ore bilingve, ceea ce înseamnă o asimilare treptată a tuturor şcolilor noastre”, a atras atenţia Alexandrina Cernov.
La finalul şedinţei solemne, cuvântul de încheiere i-a aparţinut şefului administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, care a ţinut să amintească faptul că în acest An Centenar, în judeţul Suceava au fost realizate mai multe acţiuni de amploare. El a amintit de caravana „Zestrea Bucovinei”, care a poposit în oraşele şi municipiile din judeţ, acţiune în care a fost prezentată zestrea cu care această regiune a venit în momentul unirii cu România. Flutur a mai anunţat că în zilele următoare, la Alba Iulia va fi dezvelit un bust al unionistului Iancu Flondor, „ceea ce înseamnă o recunoaştere a acestor titani ai Unirii”.
Ședința solemnă a Consiliului Județean a fost urmată de o ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori la bustul unionistului Iancu Flondor, din apropierea Palatului Administrativ.
