Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei de pe strada Dragoș Vodă din municipiul Suceava a fost redeschis, ieri, în vechiul sediu, care a fost într-un amplu proces de reabilitare ce a durat peste 10 ani. Inaugurarea clădirii reabilitate și modernizate a fost făcută în cadru festiv, în ziua aniversării Centenarului Unirii Bucovinei cu România, prin dezvelirea unei plăgi omagiale, de către președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, și directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu. La eveniment au participat și specialiști în restaurare și conservare din țară și străinătate.
Suceava are activitate de restaurare din 1975, odată cu înființarea laboratorului de specialitate în cadrul Muzeului Județean Suceava: restaurare textile, pictură, lemn, ceramică, metal, investigații fizico-chimice și conservare monumente.
În 1986, sediul Laboratorului de Restaurare a fost mutat pe strada Dragoș Vodă, unde a funcționat până în 2007, când vechea clădire de patrimoniu a intrat într-un proces amplu de restaurare. De atunci, activitatea laboratorului s-a desfășurat în clădirea din apropierea Muzeului Satului Bucovinean.
Laboratorul Zonal de Restaurare – Conservare are în componență sectorul de investigații (fizice, chimice și biologice) și cinci ateliere de specialitate, în cadrul cărora lucrează specialiști atestați în restaurarea ceramicii, lemnului, metalului, picturii și textilelor și, în perspectivă, atestaţi în suport papetar.
Din anul 2008, în cadrul Laboratorului Zonal de Restaurare – Conservare al Muzeului Bucovinei funcționează Departamentul de Monitorizare a Monumentelor UNESCO, format din specialişti restauratori şi investigatori atestaţi pe patrimoniu imobil şi mobil, fiind singurul din țară, la momentul actual.
Ieri, directorul Emil Ursu a anunțat intenția de a pregăti și activitatea de restaurare de carte, în condițiile în care județul Suceava are un patrimoniu bogat de tipăritură veche și nici un specialist în restaurare carte. Președintele CJ, Gheorghe Flutur, a declarat că va susține proiectul pentru că investițiile în Muzeul Bucovinei se amortizează prin numărul tot mai mare de turiști și de vizitatori la obiectivele componente.