„Am dorinţa să binecuvântez falnica oaste română la intrarea ei în capitala Bucovinei”

„Domnule general, daţi-mi voie să vă binecuvântez, aşa cum o fac doi fraţi iubitori, care după o lungă şi dureroasă despărţire se întâlnesc, spre a nu se mai despărţi niciodată”.

Cu aceste cuvinte l-a întâmpinat Iancu Flondor, în ziua de 11 noiembrie 1918, pe comandantul Diviziei a 8-a a Armatei Române, generalul Iacob Zadik, care intrase în Cernăuţi în fruntea trupelor chemate să restabilească ordinea în Bucovina.

Ulterior, generalul Iacob Zadik a fost primit şi în sala „Armonia” a Palatului Naţional din Cernăuţi. La fel de emoţionat, Iancu Flondor i-a spus: „Ca preşedinte al Consiliului Naţional am dorinţa să binecuvântez falnica oaste română la intrarea ei în capitala Bucovinei, a acestei ţări care păstrează în sânul ei sfintele moaşte ale marelui nostru Domn Ştefan. Suntem pe cale să întregim iarăşi moştenirea lui, România Mare! Sufletul lui nemuritor este în mijlocul nostru. Resimt un sfânt fior ce trece prin inimile noastre!”.

Această primire extrem de caldă reprezenta de fapt visul de aproape un secol şi jumătate al românilor din Bucovina, un vis care avea să se materializeze câteva zile mai târziu, pe 28 noiembrie, când Congresul General al Bucovinei a votat Unirea cu România.