Virginel Iordache: "Bucovina a reprezentat pentru România Mare un strălucit exemplu de colaborare interetnică și un model de conviețuire pașnică"

Senatorul PSD de Suceava Virginel Iordache a susținut în plenul Senatului o declarație politică prilejuită de împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Țara. În declarația politică, intitulată „Consecințele Unirii Bucovinei cu Țara”, Virginel Iordache a prezentat mai multe aspecte legate de „zestrea” adusă României de Bucovina. „Bucovina nu s-a întors cu mâna goală acasă, ci a adus cu ea o mulțime de daruri, care nu au făcut decât să întregească tezaurul spiritual și social al României Mari. Acest lucru se datorează faptului că timp de 144 de ani, cât s-a aflat sub stăpânire habsburgică, pe teritoriul Bucovinei au avut loc profunde modificări social-economice, etno-demografice, politice și, nu în ultimul rând, culturale”, a spus Iordache. Virginel Iordache le-a vorbit colegilor senatori despre perioada în care Bucovina s-a aflat sub ocuparea Imperiului Austro-Ungar. Iordache a precizat că în "primul rând trebuie spus că la 1918, teritoriul Bucovinei s-a întors, după aproape un secol și jumătate, acolo unde îi era locul, în trupul vechiului principat al Moldovei, care devenise între timp parte integrantă a Regatului României. În al doilea rând, se cuvine să ne oprim puțin asupra transformărilor demografice suferite de Bucovina în perioada cât a fost ruptă de Moldova. Astfel, la momentul Unirii, populația Bucovinei reprezenta aproximativ 4% din totalul populației României Mari, cifră care la o primă vedere nu pare spectaculoasă, dar dacă o raportăm la teritoriul acoperit, vom remarca că aici găsim cea mai mare densitate umană de pe cuprinsul țării și cea mai mare diversificare etnică. În al treilea rând, trebuie să menționăm că pe perioada stăpânirii austro-ungare, au avut loc și modificări majore în structura confensională a populației. Imediat după anexare au sosit în Bucovina diferiţi funcţionari militari şi civili, meşteşugari, comercianţi, care în marea lor majoritate erau de religie catolică”, a spus Iordache. El a adăugat că prin unirea cu Țara, Bucovina a adus cu sine inclusiv această varietate confesională, deosebit de complexă și încărcată spiritual, oferind României Mari un exemplu de tolerență religioasă și un model de conviețuire, în care pe primul loc a fost pus mereu omul și apoi religia. „În al patrulea rând, trebuie subliniat rolul major pe care educația l-a avut în dezvoltarea Bucovinei, aici găsindu-se, în anul 1918, cea mai mare populație română știutoare de carte, dintre toate provinciile românești care s-au unit cu țara”, a precizat senatorul PSD de Suceava, care a mai adăugat că anul 1918 a găsit Bucovina cu oameni politici bine pregătiți, capabili să ducă la capăt cu bine laboriosul proces de unire cu țara. Nu în ultimul rând, el a subliniat că Bucovina a reprezentat pentru România Mare, și nu numai, un strălucit exemplu de colaborare inter-etnică, un model de convețuire pașnică și toleranță confensională. „Dacă doriți, putem asemăna Bucovina cu Uniunea Europeană, dar o Uniune Europeană care chiar a funcționat, în care nu existau popoare de mâna a doua, nici națiuni privilegiate, ci doar niște oameni care acceptau diversitatea ca pe ceva firesc”, a mai declarat Virginel Iordache. În final, senatorul PSD de Suceava a precizat că din punctul său de vedere cea mai mare victorie a Unirii Bucovinei cu Țara o reprezintă „bucuria strămoșilor noștri, care în seara zilei de 28 Noiembrie 1918  au putut să le spună celor dragi că în sfârșit, după 144 de ani, se odihnesc și ei...acasă”.