DSP Suceava solicită spitalelor şi azilurilor de noapte să interneze obligatoriu oamenii fără adăpost găsiţi în stradă

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava a solicitat ieri tuturor spitalelor din judeţ, Serviciului Judeţean de Ambulanţă şi firmelor care transportă pacienţi dializaţi să trateze „cu maximă atenţie” cazurile sociale, respectiv persoanele fără adăpost sau fără capacitate de a se apăra contra frigului. „Acestea nu trebuie să fie lăsate la locul unde au fost depistate, fiind obligatorie găsirea unei soluţii de internare într-o unitate spitalicească sau azil/adăpost de noapte”, a transmis directorul executiv al DSP Suceava, dr. Liliana Grădinaru, în contextul perioadelor cu temperaturi scăzute şi ninsori abundente.

Dr. Grădinaru a cerut să se acorde o atenţie deosebită şi pacienţilor care urmează să fie externaţi în perioadele cu avertizări de cod de ninsoare, viscol sau ger. „Se va solicita sprijinul aparţinătorilor sau al autorităţilor locale pentru persoanele cu risc. Trebuie avut în vedere modul în care aceste persoane ajung la domiciliu şi dacă se pot descurca singure la domiciliu, în condiţiile sus menţionate. Pacientele în ultima lună de sarcină sau cele cu sarcină cu risc şi pacienţii dializaţi vor fi transportaţi din timp la unităţile sanitare în situaţiile în care există avertizări cod de ninsoare şi viscol puternic”, a informat şeful DSP.

Medicul a subliniat că grupurile cele mai vulnerabile la temperaturi scăzute includ vârstnicii, sugarii, copiii şi adolescenţii, persoanele care suferă de boli cronice sau de limitări fizice sau mentale, iau anumite medicamente sau sunt subnutrite.

Recomandări pentru protecţia la frig

Dr. Grădinaru a arătat că vremea rece „îi afectează mai grav pe cei care sunt săraci, lipsiţi de adăpost sau marginalizaţi”, dar atrage atenţia că şi persoanele care lucrează în agricultură, pescuit şi în construcţii pot suferi o expunere la frig mai mare, deci trebuie să fie atenţi la apariţia de leziuni şi de alte efecte asupra sănătăţii. De asemenea, factori de risc sunt consumul excesiv de alcool, anumite activităţi de agrement în aer liber şi folosirea de îmbrăcăminte necorespunzătoare.

Pentru a reduce riscurile pentru sănătate cauzate de temperaturile scăzute trebuie asigurate izolarea locuinţei, încălzirea cu aparate sigure şi potrivite pentru spaţiul în care sunt utilizate, asigurarea  de rezerve de alimente, apă şi medicamente, în cazul locuinţelor din zone predispuse la viscol şi la pericolul de a rămâne izolate şi, desigur, vaccinarea antigripală.

În timpul zilelor foarte reci este necesar, potrivit medicului, să purtaţi îmbrăcăminte adecvată şi să vă acoperiţi mâinile, picioarele şi capul; să consumaţi mese calde; să beţi suficiente lichide, evitând băuturile foarte reci; să evitaţi consumul de alcoolul şi tutun, pentru că sporesc probabilitatea apariţiei unor reacţii adverse la frig; să faceţi exerciţii fizice, dar să aveţi o grijă deosebită atunci când vă antrenaţi afară; să evitaţi statul în picioare, nemişcat, pentru o perioadă lungă de timp în frig; să vă asiguraţi că aerul din locuinţă este suficient de cald, cu cel puţin o cameră încălzită la 18-21°C. În mod ideal, zonele de living şi băile ar trebui să atingă 20-22°C, iar alte încăperi ocupate 18°C. Dacă utilizaţi combustibili solizi, cum ar fi cărbunii sau lemnele pentru gătit şi pentru încălzire, asiguraţi-vă că încăperile sunt aerisite în mod regulat şi fiţi precauţi când folosiţi radiatoare şi pături electrice.

De asemenea, trebuie să fiţi atenţi la semnele de avertizare de la nivelul pielii, cauzate de expunerea la frig: instalarea amorţelii în degetele de la mâini şi picioare indică un risc crescut de leziuni din cauza frigului, iar paloarea feţei sau apărută în alte zone este un semn de vătămare şi se impune protejarea pielii împotriva răcirii în continuare.