Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
„Ultimul servitor” al Academiei Române şi „primul între egali”, aşa cum s-a autodefinit, preşedintele celui mai înalt for ştiinţific al ţării, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, a rostit, ieri, la Suceava, unul dintre cele mai emoţionante discursuri despre Moldova, Bucovina, Unire şi România, cu ocazia sesiunii solemne, de sărbătorire a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu ţara.
După un scurt istoric al locului şi rolului Academiei Române în construirea statului unitar român, for „care a vegheat şi a văzut” independenţa de stat şi „a plâns soarta eroilor morţi în război", profesorul Ioan Aurel Pop a spus că este onorat „să vă aduc salutul Academiei Române la 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România”. Preşedintele Academiei a arătat că, dacă toate declaraţiile de unire ale provinciilor româneşti au un numitor comun, anume „unirea necondiţionată şi pe vecie cu România” şi unele condiţionalităţi şi recomandări, „bucovinenii nu fac nici o recomandare statului român şi nu cer nimic”, doar şi-au motivat decizia de unire. Iar motivele au fost oasele strămoşilor şi vechiul scaun de domnie al Moldovei. Discursului preşedintelui Academiei Române a fost o pledoarie pentru unitate, reconciliere şi de recunoaştere a meritelor provinciei Moldova, tratată nu de puţine ori ca ruda săracă a celorlalte provincii române. „Se poate spune că a venit cu o zestre materială mai mică, dar este oare asta de mirare?”, a întrebat retoric profesorul Pop, evidenţiind că Moldova a fost mereu în calea jafului migratorilor de la est de Carpaţi, fiind „prima atacată şi ultima eliberată de jaf şi sânge”. „Ar trebui să ne mirăm că a mai rămas piatră pe piatră şi om lângă om”, a spus cu voce puternică Ioan Aurel Pop, şi tot istoria zbuciumată a locurilor ar explica, potrivit acestuia, de ce ţăranul român din Moldova s-a învăţat să producă doar strictul necesar, surplusul fiindu-i oricum luat, fie de străini, fie de stat.
Academicianul a atacat şi prejudecata că bucovinenii sunt altceva decât moldovenii, că sunt deosebiţi, în condiţiile în care „regiunea Bucovinei a fost chiar Vatra Moldovei”, aici sunt cele trei capitale ale Moldovei - Suceava, Baia şi Siret, aici „îşi doarme somnul de veci eroul nostru naţional, cel mai important domn al românilor din Evul Mediu”, Ștefan cel Mare şi „bucovinenii sunt cei mai vechi şi neaoşi moldoveni”.
Ștefan cel Mare, „întemeietor al românismului”, elogiat de academicianul Ioan Aurel Pop
Prof. Pop a declarat că este adevărat că în perioada cât a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, Bucovina „a devenit mai occidentală decât restul Moldovei”, dar utilizarea acestei distincţii, mai ales în sens peiorativ, „dat de ignoranţi”, este „primejdioasă” deoarece dă naştere la confuzii, îndeosebi când se face referire la cealaltă Moldova, de peste Prut. „Dacă bavarezii sunt germani, şi moldovenii sunt români. Dacă toscanii sunt italieni, şi moldovenii sunt români”, a subliniat academicianul. Ceea ce îi uneşte pe românii de peste graniţe este limba, nedrept numită „moldovenească”. Puternica personalitate a domnitorului Ștefan cel Mare, „numit Regele Daciei cu mai mult de 100 de ani înainte de Mihai Viteazul”, „domn al Moldovei, al Țării Româneşti şi conte al Transilvaniei”, domnitorul care a pus stema Moldovei peste tot, din Ardeal până în Muntenia, „mare întemeietor al românismului” a fost elogiată de preşedintele Academiei Române, al cărui discurs a fost îndelung aplaudat de numerosul public prezent la eveniment.
În numele sucevenilor, preşedintelui Academiei Române i-a fost înmânată, de către preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, distincţia „Meritul Bucovinei”, iar de către primarul de Suceava, Ion Lungu, medalia ”Centenar” şi un album „Marea Unire”. Totodată, preşedintele Flutur i-a mulţumit academicianului Răzvan Theodorescu pentru iniţiativa acestei sesiuni la Suceava. „Este o mare onoare, că cel mai înalt for ştiinţific se reuneşte şi la Suceava”, a spus preşedintele CJ, exprimându-şi „bucuria, recunoştinţa şi admiraţia” pentru acest lucru.
La rândul său, academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a vorbit despre „emanciparea Bucovinei prin cultură” şi despre „unirea prin cărturari”, cu accent pe contribuţia fraţilor Hurmuzachi la tezaurul cultural şi istoric al României. Prof. Alexandrina Cernov, de Universitatea din Cernăuţi, şi scriitorul Vasile Tărâţeanu, ambii membri de onoare ai Academiei Române şi fondatori ai Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu“ din Cernăuţi, au adus în atenţia publicului figuri marcante ale unor cărturari români, precum Sextil Puşcariu, Aron Pumnul şi Dionisie, Cavaler de Bejan. De la Chişinău, la evenimentul de la Muzeul de Istorie din Suceava a venit poetul şi traducătorul Mircea Lutic, în vârstă de 79 de ani, care a recitat cu mare emoţie “Avem o singură tămadă”. Au mai vorbit despre momentul Unirii Bucovinei cu România prof. univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, şi prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava.
Manifestarea de ieri, la care au participat conducerea şi membri ai Academiei Române, a fost organizată de Muzeul Bucovinei şi Consiliul Judeţean Suceava, în parteneriat cu Academia Română, coorganizator fiind Universitatea „Ştefan cel Mare" din Suceava.
