Guvernul anunţa, săptămâna trecută, că a aprobat majorarea cu 40% a pachetelor alimentare pentru elevi din programul, încă pilot, „Masă caldă în şcoli”. Mai exact, de la 7 lei la 10 lei.
În comunicatul transmis de Ministerul Educaţiei, programul mai aduce şi alte noutăţi încurajatoare şi concluzii optimiste, însă situaţia din teren nu este la fel de roz.
An de an, programul s-a blocat în metodologii şi legislaţii, pornind de fiecare dată cu întârzieri semnificative. Nici în acest an şcolar, scenariul nu arată mai bine, iar la două luni de la începerea şcolii, elevii încă nu au primit pachetele alimentare.
Singura şcoală din judeţul Suceava inclusă în programul ministerului este cea din comuna Moldova Suliţa, unde învaţă circa 250 de elevi. În anul şcolar trecut, programul a funcţionat doar trei luni de zile, din martie până în iunie, pachetele fiind livrate în regim de catering, elevii primind câte un sandviş de la o unitate de alimentaţie publică din Câmpulung Moldovenesc. Iar în primul an de implementare, 2016-2017, elevii au primit prima masă din program abia în luna mai, cu aproape 9 luni întârziere şi cu doar o lună înainte de finalul anului şcolar.
În acest an şcolar, cel mai probabil elevii vor primi pachetele alimentare în 2019, Ministerul Educaţiei transmiţând că programul va fi organizat pe an calendaristic, nu pe an şcolar, cum a fost până în prezent.
Concluziile ministerului
La nivel naţional, 50 de unităţi şcolare sunt incluse în „Masă caldă în şcoli”. După 2016 – 2017 şi 2017 - 2018, ani şcolari în care programul mai mult a stat pe tuşă, ministerul de resort a tras deja câteva concluzii. Nimic despre amânări, întârzieri, poticneli. Pe hârtie, programul a mers excelent şi a avut şi rezultate foarte bune.
„În urma pilotării programului în anii precedenţi, s-au constatat o serie de efecte pozitive asupra beneficiarilor direcţi şi indirecţi, dintre care amintim: scăderea ratei abandonului şcolar, diminuarea absenteismului şi a întârzierilor la prima oră, formarea deprinderii la copii a unei alimentaţii sănătoase, consolidarea relaţiei familie-şcoală prin implicarea părinţilor în educarea copiilor în privinţa unei alimentaţii sănătoase şi reducerea migraţiei elevilor din unităţile de învăţământ din mediul rural către unităţile de învăţământ din mediul urban”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei. Cu toate acestea, pentru evaluarea corespunzătoare a programului pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, s-a decis implementarea acestuia pentru o perioadă mai lungă de timp, fiind necesară continuarea pilotării pentru cel puţin un ciclu de învăţământ. Implementarea programului constituie una dintre măsurile de prevenire şi, totodată, de intervenţie cu influenţă asupra părăsirii timpurii a şcolii în România.
Nici „Cornul şi laptele” n-au ajuns în şcoli
Nici programul „Cornul şi laptele” nu dă semne că se simte mai bine, elevii din şcolile din judeţ neprimind încă, în acest an şcolar, pachetul alimentar.
Consiliile judeţene au sarcina de a contracta firme pentru asigurarea derulării programului „Laptele şi cornul”, ce face parte din pachetul de măsuri pentru reducerea abandonului şcolar. În Suceava şi în mai multe judeţe, autorităţile judeţene încă nu au finalizat procesul prin care produsele alimentare ajung la elevi.
„Pentru ca nepăsarea acestora să fie amplificată, din informaţiile pe care le deţinem, în unele zone distribuţia va începe abia după 10 ianuarie 2019, la 4 luni după deschiderea şcolilor. Este penibil cum elevilor le sunt puse piedici chiar de către cei care ar trebui să le faciliteze accesul la educaţie. Atragem atenţia asupra faptului că unele consilii judeţene sunt foarte consecvente în a întârzia cu atribuirea contractelor pentru programul <Laptele şi cornul>, unele dintre acestea reuşind să repete performanţa de a tărăgăna distribuirea alimentelor câteva luni de la începutul anului şcolar”, transmit reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor