Fetiţa femeii în vârstă de 40 de ani care a murit miercuri la prânz, după ce amândouă au fost izbite violent pe o trecere de pietoni din Suceava, se află în continuare în stare foarte gravă în Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean Suceava. În urma accidentului, fetiţa de un an şi 6 luni a suferit leziuni grave, cel mai grav fiind traumatismul cranio-cerebral cu hemoragie cerebrală. În aceste condiţii, medicii suceveni au luat miercuri seara decizia transferării micuţei într-o clinică specializată pentru copii, însă din motive logistice, transferul spre Spitalul de Copii ”Sf. Maria” din Iaşi a fost anulat. Chiar dacă este foarte gravă, starea fetiţei este stabilă, ceea ce a dus la decizia ca micuţa să fie transferată într-un spital de copii din Bucureşti. Medicul Dorin Stănescu, Șeful Secţiei de Terapie Intensivă a spitalului sucevean, ne-a declarat: ”Pacienta de un an şi 6 luni este într-o stare gravă, dar stabilă, cu contuzie hepatică, cu contuzie pulmonară, contuzie cranio-cerebrală gravă, cu o hemoragie care nu a fost operabilă şi nu este de operat în momentul de faţă. Dată fiind starea stabilă ne punem problema transferării ei într-un centru de specialitate la un spital de copii din Bucureşti după formalităţile de rigoare.” Victor Maniliuc, tatăl feţiţei rănite în accident, ne-a declarat, joi, la prânz: ”Fetiţa este în aceeaşi stare comatoasă cum a fost ieri, în urma accidentului, nu sunt semne nici de revenire, nici de regres. Cel mai probabil va fi transferată la o altă clinică de specialitate din Bucureşti, urmează să primim acordul, ea este stabilă hemodinamic, nu este ventilată. Irina era zilnic cu copilul prin oraş, copilul era Irina şi Irina era copilul. Zilnic ieşeau la plimbare, era o femeie şi o mamă extraordinară.”
În urma ultimelor discuţii purtate de medicii suceveni cu reprezentanţii Spitalului Clinic de Urgenţă pentru copii ”Maria Sklodowska-Curie” din Bucureşti, fetiţa urma să fie transferată aseară la clinica din Capitală, pentru supraveghere şi îngrijire de specialitate.
Femeia de 40 de ani e regretată de toţi cei pe care i-a cunoscut
Irina Airinei, femeia de 40 de ani moartă în tragicul accident petrecut miercuri la prânz, este regretată de toţi cei care au cunoscut-o. Vestea morţii ei a căzut ca un trăsnet şi peste colegii de serviciu de la Școala de Subofiţeri Jandarmi de la Fălticeni, în cadrul căreia femeia activa din anul 2009. Colegelor ei de birou nu le vine să creadă că Irina a dispărut atât de brusc din viaţa tuturor.
Ana Maria Boambă ne-a declarat: ”Irina era o colegă sensibilă, atentă la nevoile celorlalţi. Dacă putea să te ajute, o făcea cu tot sufletul. Îi plăcea să privească natura din jurul ei şi îşi dorea foarte mult să devină mamă şi a reuşit, dar din nefericire...Vestea morţii ei a fost năucitoare, nu mi-a venit să cred.” Colega sa Adriana Timofte ne-a vorbit despre ea: ”Volubilă, comunicativă, implicată în actul didactic ca profesor, era minunată. Prin pasiunile ei, cum erau Origami, prin asta reuşea de multe ori să mai treacă peste greutăţile inerente vieţii. Acum ne gândim la ce a rămas, la soţul ei, la copilul ei şi încercăm să fim sprijin pentru ei în continuare. Vestea a fost tulburătoare.”
Impresionat până la lacrimi de moartea fulgerătoare a femeii a fost şi comandantul unităţii, colonel Ionel Postelnicu, care a spus: ”Nu putem descrie ce e în sufletul nostru, în sufletul colegilor. Este o pierdere pentru toată lumea, suntem tulburaţi cu toţii, însă trebuie să fim alături de familie, de fetiţa care este în spital şi o să încercăm să fim alături de cei aflaţi în suferinţă.”
Flori, lumânări şi rugăciuni pentru cea dispărută, la locul tragediei
Elevi şi profesori, ofiţeri şi subofiţeri din cadrul Școlii de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni s-au adunat joi la prânz la locul tragediei, pentru a-i aduce un ultim omagiu. Alături de ei au fost prezenţi rudele şi prietenii femeii, care s-au rugat împreună cu colegii în uniformă pentru sufletul celei dispărute atât de tragic. Dumitru Corduş, plutonier adjutant în cadrul şcolii din Fălticeni, ne-a spus cu emoţie în glas: ”E foarte greu de găsit cuvinte, pot spune că în primul rând am avut deosebita onoare să o cunosc, să lucrez, să ne destăinuim unii altora problemele şi aspiraţiile. Am cunoscut-o ca pe o colegă care sare în ajutor totdeauna, cu care puteam discuta şi probleme profesionale, dar şi problemele personale. Dorinţa ei a fost întotdeauna, şi o spunea cu mare ardoare, să aibă un copil. L-a avut, ne-am bucurat, iar acum ne întristăm. Cred că este un curs al vieţii pe care ne este greu să-l înţelegem. Te vom păstra mereu în amintire, în inimile noastre şi ne vom ruga întotdeauna pentru tine”. Colonelul în rezervă Mihai Munteanu ne-a spus cu tristeţe: ”Ca problemă de viaţă ce a avut, într-adevăr a fost copilul, pe care şi l-a dorit extraordinar. Păcat că după ce a luptat atât s-a ajuns unde s-a ajuns. În viaţa şcolii, în viaţa tuturor celor care au cunoscut-o şi de la Harghita şi de la inspectorat şi de la minister va rămâne un gol, pentru că nu mai este.” Un sobor de preoţi a ţinut o slujbă de pomenire a femeii, la altarul de lumânări şi flori ridicat la locul tragediei.
Apel umanitar făcut de colegii Irinei Airinei, pentru sprijinirea celor aflaţi în suferinţă
Pentru depăşirea momentelor grele cu care se confruntă familia îndoliată, colegii femeii dispărute fac un apel umanitar pentru sprijin financiar. ”Acum, în ceas de grea suferinţă, facem un apel de suflet colegilor, celor care au cunoscut-o şi tuturor oamenilor de bine, să ajute familia acesteia cu fonduri băneşti, pe măsura posibilităţii fiecăruia. Eventualele sume pot fi depuse în contul
RO87 UGBI 0000 3320 0310 7RON, deschis la Garanti Bank Suceava, pe numele Maniliuc Victor Daniel.”