Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Frumuseţea locurilor din zona de munte a judeţului Suceava, care te lasă fără grai, mai ales că în jur domneşte o linişte tulburătoare, este completată adeseori de şansa de a întâlni şi a admira graţioase animale sălbatice, în mediul lor natural.
Asemenea şansă am avut şi noi, într-o scurtă deplasare pe culmile muntoase ce străjuiesc frumoasa staţiune montană Vatra Dornei, alături de reprezentanţii Gărzii Forestiere Suceava, la finele acţiunii de evaluare a efectivelor cinegetice din pădurile judeţului.
Cu privirile „furate” de superbele peisaje care se derulează în faţa ochilor oriunde ai întoarce capul, tot mai reuşim să vedem şi viaţa sălbatică din jurul nostru, mai ales că privirea ageră a ghidului nostru – Dorel Marcoci, paznic de vânătoare, prinde orice mişcare.
„Uite acolo, un cârd de ciute”, „acolo un cerb tânăr”, sunt indicaţii spuse de el în şoaptă, iar odată ce ştii ce să cauţi, printre arborii ce se înalţă falnic către cerul pe care se pâlpâie deja primele stele şi un ciot de lună, vezi frumoasele cervide, ce privesc curioase, fremătând din boturile umede, spre intruşii care le-au pătruns pe domeniu.
În bălţile de pe drum, o raţă sălbatică, colorată şi cochetă, se plimbă agale, ca pe lac, iar o ieruncă – cunoscută în popor ca găinuşă de mesteacăn - îşi ia zborul chiar din faţa noastră, fâlfâind zgomotos aripile, în căutarea văzduhului.
Din loc în loc, ne oprim să admirăm natura şi să tragem cu ochiul spre crâmpeiele de civilizaţie ce se văd la poalele munţilor. În permanenta sa expansiune, omul a pătruns adeseori pe teritoriile animalelor, tulburându-le liniştea, dar, acolo unde oamenii au învăţat că trebuie să respecte natura înconjurătoare, să păstreze şi să folosească cu măsură ceea ce natura le-a oferit cu dărnicie, au văzut că au mult mai mult de câştigat.
Animalele sălbatice cu care coexistăm pe aceste meleaguri
Pe raza judeţului Suceava sunt 71 de fonduri cinegetice, aflate în administrarea unui număr de 19 gestionari. În urma evaluării efectivelor de vânat, în cursul anului 2018, la cervide (cerbi, căprioare) au rezultat peste 4.300 de exemplare, la căpriori 6.485 de exemplare, precum şi 3.840 de mistreţi. Cea mai mare populaţie de animale sălbatice, fără îndoială, este cea de iepuri – 28.175 de exemplare.
„În perioada septembrie-octombrie s-a făcut evaluarea efectivelor de cerb, acţiune care va continua pentru stabilirea efectivelor din 2019. Cifrele sunt orientative, întrucât metoda de evaluare a vânatului diferă în funcţie de specie, fiind mai mult o estimare decât o numărătoare efectivă. În baza evaluării efectivelor se stabileşte cota de vânătoare şi dinamica populaţiei, avem posibilitatea de a vedea dacă efectivele cresc sau scad, dacă dincolo de vânătorile autorizate au existat posibile fapte de braconaj prin care s-au redus efectivele sau dacă a existat o mortalitate mai ridicată, având la bază multiple cauze.
Fiecare fond de vânătoare are o anumită bonitate, capacitate de suport pentru fiecare specie în parte, de aceea se urmăreşte menţinerea unor efective optime”, a explicat şeful Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel.
Atacurile de urs şi de lup, în creştere
Un alt aspect, mai puţin plăcut, este cel al pagubelor produse de animalele sălbatice în proprietăţile oamenilor. Ca urmare a restricţiilor de vânătoare impuse la unele specii protejate, atacurile de urşi şi lupi au crescut nu doar asupra cervidelor, ci şi la animalele din gospodării, tot mai multe cazuri înregistrându-se în ultimii doi ani.
„Autoritatea publică teritorială care răspunde de silvicultură emite deciziile de evaluare a pagubelor. În cursul anului 2018 am avut 39 de cazuri de pagube produse de lup şi de urs – specii strict protejate, care nu mai pot fi vânate decât în cazuri excepţionale. Pagubele produse de urs au existat în special în Bazinul Dornelor – zona Pojorâta, Breaza, înregistrându-se un număr destul de mare de oi şi vite rănite sau omorâte ca urmare a atacurilor acestor animale protejate”, a precizat inspectorul-şef Mihai Găşpărel.
Conform acestuia, proprietarii de animale care au fost păgubiţi în urma atacurilor de urs sau lup au obligaţia să anunţe imediat primăria pe raza căreia se găsesc, în baza notificării este anunţată Garda Forestieră şi toate celelalte instituţii care fac parte din comisie, se merge în teren, în termen de 48 de ore, pentru evaluarea pagubelor, se stabileşte culpa – dacă este vorba de o neglijenţă a proprietarului sau a gestionarului fondului de vânătoare, iar apoi, în baza evaluării, se emite o decizie prin care se stabileşte valoarea pagubei şi responsabilitatea acordării despăgubirii.
Dar un important aspect în aceste situaţii îl joacă măsurile de protejare a animalelor domestice, pe care trebuie să le ia proprietarii acestora, care au şi obligaţii în acest sens.
