Rîmbu le cere politicienilor să nu se mai folosească de spital pentru propagandă politică

Managerul Spitalului de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Vasile Rîmbu, solicită politicienilor să nu mai folosească această instituţie medicală judeţeană pentru propagandă politică şi să n-o folosească în lupta politică. Rîmbu a declarat, ieri, că în ultima perioadă a constatat „nu cu prea multă plăcere” intervenţiile publice ale unor politicieni, fără a se referi la o culoare politică anume, „care se revendică nejustificat şi nemeritat” ca susţinători ai paşilor pe care spitalul i-a făcut pentru a ajunge la situaţia actuală, „de a fi cu fruntea sus în comparaţiile pe care unii le fac cu sistemul sanitar românesc, în ansamblul lui”. „Ne-am fi dorit să fim detaşaţi de lupta politică, în condiţiile în care realizările spitalului sunt finanţate din bani publici şi adresate publicului care are nevoie de îngrijiri medicale. Crezul nostru este că suntem în slujba celor care plătesc impozite şi taxe şi pentru creşterea calităţii serviciilor medicale de care pot avea nevoie, la un moment dat. De aceea managementul spitalului în ultimii 10 ani a avut drept obiectiv principal investiţiile în reparaţii capitale, reparaţii curente, dotări cu aparatură medicală şi în angajarea de medici specialişti”, a arătat managerul spitalului.

El a subliniat că, în urma argumentării acestei strategii, eforturile unităţii medicale au fost susţinute şi de Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean Suceava, Consiliul Local şi Primăria Suceava, însă asta s-a întâmplat „fără a se avea în vedere culoarea politică a conducătorilor acestora”. „Contribuţia financiară a spitalului din fondul de dezvoltare, din venituri proprii şi din bugetul de asigurări a fost dublă faţă de efortul financiar cumulat al Ministerului Sănătăţii, Consiliului Judeţean şi Primăriei”, a detaliat Rîmbu.

Din 50 de milioane de euro investiţi în spital, jumătate sunt din fondurile proprii ale acestuia

Astfel, din cei circa 50 de milioane de euro investiţi în ultimii nouă ani la spital, 25 de milioane de euro provin din fondurile proprii, iar cu 25 de milioane de euro au contribuit CJ, Primăria Suceava şi ministerul, la un loc. De exemplu, finanţarea reparaţiilor curente ale tuturor secţiilor a fost asigurată în proporţie de 75% de spital, 22% de Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Suceava şi 1% de Ministerul Sănătăţii. Pentru achiziţia de aparatură medicală, peste 60% a plătit spitalul, 20% CJ şi CL şi 20% Ministerul Sănătăţii.

„Revendicatul şi disputatul RMN a ajuns la spitalul nostru printr-un proiect finanţat de Banca Mondială, iniţiat în timpul ministrului Bănicioiu, reluat şi finalizat de ministrul Bodog. N-a fost nevoie de intervenţii sau interpelări făcute de careva dintre politicieni către ministrul Sănătăţii. Secţia UPU-SMURD s-a realizat la iniţiativa conducerii spitalului şi a beneficiat de finanţare din trei principale surse: spital, Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean. Întreaga dotare de la UPU, în valoare de 4 milioane de lei, a fost realizată din fondurile spitalului”, a precizat Vasile Rîmbu.

Managerul instituţiei spitaliceşti a spus că cei mai rodnici ani în privinţa aportului investiţional al Consiliului Judeţean, cu o pondere de 45% din totalul ultimilor nouă ani, au fost 2017 şi 2018. În această perioadă au fost finanţate înfiinţarea secţiei Îngrijiri Paliative, achiziţia sistemului ultraperformant de neuronavigaţie la Neurochirurgie, dotarea Centrului de excelenţă în epilepsia pediatrică, amenajarea spaţiului funcţional şi tehnic pentru RMN, achiziţia mamografului cu tomosinteză şi a unui nou osteodensitometru. În 2018, construcţia etajului VII pentru extinderea Cardiologiei a fost finanţată integral de CJ, „nu cum greşit s-a <clarificat>, că de către Ministerul Sănătăţii”, iar amenajarea etajului VI la Cardiologie a fost finanţată integral de spital, fără a se solicita fonduri guvernamentale.

Rîmbu: „Vrem ca spitalul să nu devină subiect de dispută politică”

De asemenea, cea mai mare investiţie făcută în spital din 1966 până în prezent, construcţia unui nou corp de clădire cu şase niveluri pentru ambulatoriul integrat, o investiţie de peste 13 milioane de lei (fără dotări), este finanţată integral de Consiliul Judeţean. Angiograful pentru viitorul compartiment de cardiologie intervenţională a fost iniţial finanţat de CJ, iar ulterior, prin demersul comun al spitalului şi Consiliului Judeţean la Ministerul Sănătăţii, finanţarea a fost preluată de acesta din urmă. „Scopul nostru este să îmbunătăţim standardul spitalului, să creştem performanţa serviciilor medicale, fără să avem în vedere cine şi cu ce contribuie la acest deziderat. De aceea vrem ca spitalul să nu devină subiect de dispută politică, să facem eforturi comune pentru dezideratul menţionat, fără a mai face trimiteri cui i se datorează. Indiferent de unde vin finanţările, toţi sunt bani publici. Nimeni, absolut nimeni nu a adus bani de acasă la spital”, a afirmat Vasile Rîmbu.

El a mai spus că este curios dacă vreunul dintre oamenii politici care îşi revendică meritul dezvoltării spitalului a parcurs vreodată traseul unei investiţii, de la întocmirea notei de fundamentare, elaborarea studiului de fezabilitate, proiectare, până la execuţie şi, mai ales, punerea în funcţiune a obiectivelor de care se leagă „numai în scopuri de propagandă politică”.