Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Administraţia judeţeană a marcat, ieri, aniversarea a 100 de ani de când Ministerul de Război a dat Armatei Române ordinul de a intra în Bucovina, prin dezvelirea a două plăci memoriale, una în holul fostei Primării a Sucevei, actualul Palat Administrativ, şi una în biroul de la etajul I, unde în data de 6 noiembrie 1918 comandantul Companiei 4 Grăniceri, maiorul Anton Ionescu, i-a înmânat primarului Sucevei, „venerabilul profesor Eusebie Popovici, deputat în dieta bucovineană”, drapelul României, pentru a fi arborat pe turnul primăriei. Acest birou este ocupat acum de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur.
Ceremonia a debutat cu intonarea, de către Corla mixtă „Ciprian Porumbescu”, a imnului de stat şi a cântecului patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, a cărui muzică este compusă de Ciprian Porumbescu, după care preşedintele Flutur a invitat-o pe Silvia Boliacu, subprefect de Suceava, să dezvelească împreună placa dedicată Centenarului Marii Uniri.
„Am ales această zi la fosta primărie a Sucevei pentru a scrie o pagină de istorie noi, cei cărora viaţa ne-a hărăzit să conducem instituţiile administrative ale judeţului. În ziua de 5 noiembrie 1918, Divizia a VIII-a a primit ordinul nr. 1 al Ministerului de Război de a intra în Bucovina”, a spus Gheorghe Flutur, invitându-l pe directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, să prezinte un scurt istoric al evenimentelor de la începutul lunii noiembrie 1918.
În 6 noiembrie 1918, maiorul Anton Ionescu se declara copleşit că i-a fost dat să intre cu grănicerii lui „primii în cetatea lui Ştefan cel Mare”
Directorul Ursu a amintit că, în data de 4 noiembrie, prefectul judeţului Suceava l-a numit primar al oraşului pe prof. Eusebie Popovici, iar în 5 noiembrie, Divizia a VIII-a a primit ordinul de a intra în Bucovina. Sub ordinele generalului Iacob Zadik au intrat regimentele 16, 29 şi 37 Infanterie, precum şi toţi grănicerii şi jandarmii care se găseau cu serviciul de pază pe frontiera bucovineană. De asemenea, locotenentul Traian Roşu, însoţit de o delegaţie din Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc, a prezentat autorităţilor din Fălticeni o Moţiune de Unire a Bucovinei cu România.
În dimineaţa zilei de 6 noiembrie, Compania 4 Grăniceri, condusă de maiorul Anton Ionescu, a intrat în Suceava. „Spre ziuă, dar când era încă întuneric, plutonul, încolonat cu o patrulă care-l preceda, trecea frontiera şi se îndrepta, urcând pe drumul Iţcanilor spre Suceava. Peste sentimentul răspunderii, mă copleşea şi un sentiment de măreţie că mi-a fost dat mie şi grănicerilor de sub comanda mea ca să intrăm primii în cetatea lui Ştefan cel Mare, dar şi un sentiment al datoriei că ne-a fost dat nouă să marcăm repararea actului de nedreptate făcut de turci la 1777, când Bucovina a fost cedată Austriei. (...) Plutonul înainta, intram în oraşul Suceava. Era încă întuneric, armele erau încărcate. Nu ştiu ce m-a predominat, dar am dat ordin să se cânte <Pe-al nostru steag e scris unire>. Imn simbolic corespunzând faptei noastre, dar şi profetic, căci în ultima strofă se prezicea că <Scumpa noastră Românie etern, etern, va înflori>”, a citit Emil Ursu din memoriile maiorul Anton Ionescu.
Tot maiorul Ionescu a menţionat arborarea drapelului românesc pe turnul primăriei şi prezentarea sa în faţa primarului oraşului, „venerabilului profesor Eusebie Popovici, deputat în dieta bucovineană”, care „ştiuse că vom intra în oraş şi ne aştepta cu nerăbdare, dar şi înfrigurare, temându-se să nu ni se întâmple ceva rău”.
Armata română a intrat fără nici un foc de armă în Cernăuţi
În seara zilei de 6 noiembrie 1918, comanda Diviziei a VIII-a, în frunte cu generalul Iacob Zadik, s-a instalat „în localitatea de graniţă Burdujeni”, a mai amintit directorul muzeului, trecând în revistă cronologic evenimentele până în data de 11 noiembrie, când trupele române au ajuns la Cernăuţi, unde „mii de oameni din toate păturile sociale şi-au manifestat entuziasmul şi bucuria prin urale, ca <Trăiască armata română!>, <Trăiască România Mare!> sau intonarea de cântece naţionale”. „La ora 12.00, armata romană, sub comanda generalului Zadik, a intrat fără nici un foc de armă în Cernăuţi, fiind întâmpinată cu aplauze în piaţa centrală a oraşului. În zilele următoarele, unităţile armatei romane au trecut Prutul şi au luat sub control întregul teritoriu al Bucovinei, dar şi partea de nord-vest a ţinutul Hotin, care până atunci se aflase sub ocupaţie austriacă”, a mai spus directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu.
Subprefectul Silvia Boliacu a declarat, la rândul său, că „cei care au realizat această unire nu ne-au lăsat-o cadou, ci toţi trebuie să facem ceva pentru sporirea avuţiei ţării”.
La ceremonie au participat reprezentanţi ai majorităţii instituţiilor descentralizate ale statului şi ai primăriilor din oraşele prin care a trecut armata română în primele zile din noiembrie ale anului 1918.
