Majorarea salariului minim pe economie, prost văzută de primarul Ion Lungu

Majorarea salariului minim brut pe ţară, preconizată de Guvern, nu este apreciată de primarul de Suceava, Ion Lungu. Acesta a declarat, ieri, în conferinţă de presă, că anunţata majorare „nu-i o bucurie pentru că trebuie să creştem fondul de salarii”. În Primăria Suceava, impactul asupra fondului de salarii nu ar fi foarte mare deoarece sunt puţini angajaţi care au salariul minim pe economie, la Direcţia Domeniului Public şi la Administraţia Pieţelor, dar cu toate acestea Lungu ar prefera ca Guvernul să nu recurgă din nou la majorări: „Nu-i o bucurie, trebuie să dăm bani mai mulţi la fondul de salarii. Cu toată responsabilitatea spun că fondul de salarii ar trebui să rămână aşa cum este”.

În schimb, crede primarul Sucevei, efectul asupra sectorului privat va fi negativ. „Părerea mea, ca om care vine din lumea reală, este că măsura nu este benefică pentru sectorul privat, în nici un caz. Dar în goana după bani la buget, se merge pe creşterea de salarii ca să fie un plus care se varsă la bugetul de stat. Capitalul privat este într-o situaţie foarte delicată, măsurile care s-au luat anul trecut cu creşterea salariului minim, cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au dus la o creştere destul de consistentă a fondului de salarii la privaţi, ceea ce a determinat impozitarea plăţii acelor salarii şi a dus la ceea ce vedem azi: criza forţei de muncă. Firmele nu mai au angajaţi, nu au personal pentru că nu pot să-l plătească”, a afirmat Lungu.

În opinia lui, cei care susţin creşterea salariilor „nu sunt ancoraţi în realitate, sunt filozofi la televizor”. „La firul ierbii lucrurile nu stau grozav”, a mai spus primarul Lungu.

Majorarea salariului minim brut pe ţară a fost anunţată ca posibil aplicabilă de la 1 noiembrie a.c., de către ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, citând propunerea Comisiei de Prognoză. Ieri, premierul Viorica Dăncilă a venit cu precizări suplimentare şi a declarat că „în niciun caz de la 1 noiembrie”, ci „vom vedea dacă e oportun de la 1 decembrie sau 1 ianuarie".

Numeroşi lucrători cu normă întreagă câştigă venituri sub nivelul minim de subzistenţă sau nivelul minim de trai decent

Potrivit documentului prezentat de ministrul Muncii, propunerea este de "creştere a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.080 de lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018". Totodată, acesta prevede introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat la nivelul de 2.350 lei/ lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare.

Acelaşi act menţionează şi creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.350 lei/lună, pentru angajaţii cu 15 ani vechime.

Creşterea salariului minim de la 1.900 lei, cât este în prezent, la 2.350 lei ar însemna un efort financiar pentru angajatori de 450 lei. Mai mult de jumătate din această sumă ar ajunge la bugetul de stat în contul contribuţiilor la sănătate şi pensii şi al impozitului pe venit.

Comisia de prognoză a mai propus şi introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată /câştig salarial mediu brut la cel puţin 45% începând cu anul 2020.

Motivaţia Comisiei este că numeroşi lucrători cu normă întreagă câştigă venituri sub nivelul minim de subzistenţă sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariaţi. „România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situaţia este şi mai gravă în ceea ce priveşte rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parţial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE”, se arată în raport.

Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice şi un impact nesemnificativ asupra inflaţiei, şi este necesară „ţinând cont de lipsa acută de forţă de muncă cu care ne confruntăm”, apreciază susţinătorii măsurii. Alte avantaje ar fi reducerea inegalităţilor de venituri, impactul pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piaţa muncii, creşterea de locuri de muncă în sectorul formal al economiei, majorarea numărului de salariaţi cu timp normal de muncă şi câştiguri suplimentare de productivitate, mai ales în rândul lucrătorilor slab calificaţi. În perioada 2012-2017, conform datelor Eurostat, rata reală de creştere a productivităţii reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 32% în România, iar rata de creştere a productivităţii reale a muncii (pe oră) a fost de aproximativ 40% - cele mai mari rate de creştere din Uniunea Europeană.

Analiza comparativă a nivelului salariului minim pe economie în euro arată că România are al treilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.