Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială Nr. 4 Suceava, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” Cârlibaba, unităţile administrativ-teritoriale cu asistenţă medicală comunitară şi furnizorii de servicii medicale au derulat, ieri, o campanie de combatere a risipei alimentare, cu ocazia Zilei Naţionale a Alimentaţiei.
Directorul executiv al DSP, dr. Cătălina Zorescu, a informat, printr-un comunicat de presă, că obiectivele campaniei sunt creşterea nivelului de informare a populaţiei despre risipa alimentară, modalităţi de combatere a acesteia şi măsuri esenţiale pentru siguranţa alimentelor. Partenerii în campanie îşi propun să facă publicul larg să înţeleagă faptul că risipa alimentară este o problemă socială majoră, în condiţiile în care „milioane de oameni trăiesc la limita sărăciei, iar industria alimentară se confruntă cu dificultăţi în gestionarea tonelor de deşeuri alimentare”.
Campania vizează şi decidenţii politici, în vederea elaborării şi adoptării normelor de aplicare a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.
Unul dintre mesajele transmise către public de DSP este „Donaţi alimentele pe care nu le consumaţi!”, concomitent cu cinci recomandări pentru o mâncare mai sigură. Acestea sunt: păstraţi curăţenia; separaţi alimentele gătite de cele crude; gătiţi (preparaţi termic) cât mai bine alimentele; păstraţi alimentele la temperaturi sigure; folosiţi surse de apă şi materii prime sigure la prepararea alimentelor.
De aici decurge şi sloganul campaniei, „Alimente sigure în cantităţile necesare. Stop risipei alimentare!”.
„Asigurarea securităţii alimentare a populaţiei este obligaţia fiecărui stat. Problema securităţii alimentare, a accesului populaţiei la produse agro-alimentare de bază şi de calitate corespunzătoare constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Asigurarea securităţii alimentare pentru toţi indivizii contribuie la liniştea socială, la stabilitate şi prosperitate”, arată dr. Zorescu, în comunicat.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, DSP a organizat la cele două şcoli partenere în proiect evenimente informative, culturale, distractive şi sportive, pe tema necesităţii reducerii risipei alimentare şi asigurarea unei alimentaţii sigure. De asemenea, a distribuit materiale promoţionale cu mesaje educative prin asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari, precum şi la cabinetele medicale şcolare.
Recomandări pentru spitale în scopul reducerii deşeurilor alimentare
Campania vizează şi spitalele din judeţ, care au primit recomandări pentru reducerea cantităţii de deşeuri medicale. Conform DSP, aceasta se poate realiza prin stabilirea unui dialog cu furnizorii de produse alimentare locale pentru achiziţia de produse proaspete, locale, de sezon şi organice, ceea ce duce la un impact mai mic asupra mediului şi previne risipa de alimente la sursă. Prin îmbunătăţirea comunicării între bucătărie şi saloane se asigură informaţii exacte cu privire la numărul de pacienţi care necesită mese şi despre preferinţele pacienţilor.
Risipa de alimente se poate preveni şi prin stabilirea unei proceduri de servire a mesei simplificată şi flexibilă, inclusiv ore protejate de masă, în timpul cărora pacienţii care pot mânca în mod independent nu sunt întrerupţi, iar pacienţii care au nevoie de asistenţă sunt ajutaţi, şi a unor oportunităţi pentru anulări de masă. De asemenea, spitalele ar trebui să le asigure pacienţilor porţii mari, standard sau porţii mici de meniuri şi să-i ajute să ia decizii în cunoştinţă de cauză şi să efectueze studii referitoare la preferinţele pacienţilor şi la obiceiurile alimentare şi, dacă este necesar, să modifice meniurile pentru a elimina felurile de mâncare cele mai nepopulare. Tot pentru spitale, DSP recomandă monitorizarea şi măsurarea risipei de alimente (atât cantitativ, cât şi costurile); evaluarea alimentelor cel mai des irosite, în scopul de a optimiza servirea mesei, ţinând cont de preferinţele şi nevoile pacientului şi explorarea alternativelor pentru a redistribui surplusul de alimente, cum ar fi donarea la bănci de alimente sau către alte sisteme caritabile, ori transformarea acestuia în energie.