La Fălticeni, Târgul Mărului a ajuns la a XV-a ediţie

În perioada 13 - 14 octombrie, în Piaţa “Nada Florilor” din municipiul Fălticeni s-a desfăşurat a XV-a ediţie a Târgului Mărului şi ediţia a IV-a a Festivalului Fanfarelor. La cea mai mare manifestare organizată în Moldova şi dedicată mărului au participat 43 de producători de mere, care au expus sau au comercializat aproximativ 40 de soiuri de mere, pere şi gutui.

Iniţiativa organizării Târgului Mărului o are în fiecare an administraţia locală, care îşi doreşte ca prin această manifestare să ajute pomicultorii, să promoveze mărul, unul dintre cele mai importante branduri din această zonă a judeţului Suceava, iar locuitorii urbei de pe Şomuz sau cei care ajung în această localitate la mijlocul lunii octombrie să poată să se aprovizioneze cu fructe de la producători, la preţuri mici.Alături de iniţiatori, Primăria şi Consiliul Local, pentru buna desfăşurare a târgului de mere şi produse agroalimentare au venit colaboratorii din fiecare an: Asociaţia Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, Cooperativa „Livezile” Fălticeni, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Asociaţia „Produs în Bucovina”, Centrul Cultural Bucovina.

“Mărul de Fălticeni este de la an la an din ce în ce mai bun”

Târgul a fost deschis prin vizitarea standurilor de primarul Cătălin Coman, împreună cu o delegaţie din oraşul lituanian Kedainiai, prefectul Mirela Adomnicăi, senatorul Ioan Stan şi deputatul Alexandru Rădulescu.

“Suntem astăzi într-o zi frumoasă, la ediţia a XV-a, a Târgului Mărului - un eveniment de tradiţie, un eveniment frumos pentru municipiul nostru şi pentru toată zona Fălticeni. O zonă pomicolă foarte bine dezvoltată şi care de la an la an are rezultate deosebite în ceea ce înseamnă cultivarea şi promovarea mărului. Ne bucurăm că avem ce arătă, că avem cu ce ieşi în faţa oamenilor şi spunem tuturor că mărul de Fălticeni este de la an la an din ce în ce mai bun. Un măr natural şi gustos. Un măr care ne face cinste nouă şi în primul rând producătorilor. Vă aşteptăm cu drag la Fălticeni să vedeţi merele, să le gustaţi şi de ce nu, să le cumpăraţi, să vă faceţi provizii pentru iarnă. Vă garantez, cu toată responsabilitatea, că mărul din Fălticeni este unul dintre cele mai bune mere din România şi merită ca fiecare sucevean, român să îl aibă în cămară pentru iarnă.

Rolul primăriei este doar de a sprijini, de a organiza şi a canaliza toate aceste eforturi mari din partea producătorilor pe parcursul întregului an. Dar rezultatele se văd şi vreau să le mulţumesc în mod public şi sincer pentru eforturile pe care le fac şi pentru faptul că municipiul Fălticeni se poate mândri cu mere de calitate aşa cum fiecare oraş şi municipiu are ceva specific. La Fălticeni, pe lângă multe altele este mărul. Astăzi sărbătorim mărul la Fălticeni”, a precizat primarul Cătălin Coman.

Despre tradiţia Târgului de mere de la Fălticeni şi producţia bună din acest an a vorbit şi prefectul Mirela Adomnicăi.

“Din ce am văzut pe tarabe şi din relatările oficiale ale Direcţiei Agricole avem o recoltă bogată anul acesta şi sper ca târgul acesta să însemne pentru producători confirmarea şi satisfacţia pentru munca depusă peste an, iar mărul să rămână un simbol la municipiului Fălticeni, un simbol al belşugului şi al muncii pomicultorilor”, a precizat prefectul Mirela Adomnicăi.

Producţii mari, bani puţini

Pomicultorii fălticeneni susţin că 2018 este un an bun din punct de vedere al producţiei, în unele livezi, în funcţie de soi, sistem de irigaţii, sol, aceasta fiind chiar şi dublă faţă de media anuală. Dacă ne raportăm însa la preţuri, merele s-au vândut la târg cu 1,5 – 2 lei/kilogram iar perele, cele mai scumpe au fost 4 lei kilogramul. Cu o producţie de mere cuprinsă între 25 şi 50 tone la hectar proprietarii de livezi susţin că anul acesta este un blocaj pe piaţă. Cu aceeaşi situaţie se confrunta şi fraţii Onea, cunoscuţi producători din Fălticeni prin prezenţa, atât cu fructe, cât şi cu suc de mere în marile lanţuri de hypermarketuri din ţară, dar şi pe rafturile magazinelor din străinătate. Ei recunosc că există un blocaj în piaţă din cauza producţiei mari, dar problema merelor de industrie au rezolvat-o, spre deosebire de alţi producători, printr-o linie de procesare modernă, achiziţionată în urmă cu câţiva ani, pe care fac sucuri. Ca ei procedează tot mai mulţi pomicultori, în Fălticeni existând trei fabrici de suc de mere.

Preţul la mărul de industrie a scăzut de trei ori faţă de anul trecut

Pomiculturii sunt nemulţumiţi de preţurile primite din partea unităţilor de procesare, unde situaţia este dramatică. Spre comparaţie, în 2017, când recolta a fost cu mult mai mică, pentru kilogramul de mere livrat la industrializare se plătea chiar şi 70 de bani, pe când acum, când pomii sunt plini de fructe, preţurile pornesc de la 25 de bani pe kilogram.

“La acest preţ nici nu se merită să le mai culegi, pentru că nu se justifică. Cu banii primiţi nu plăteşti salariul culegătorilor, pe care şi aşa îi găsim foarte greu”, susţin oamenii livezilor.

Pentru mulţi pomicultori cu suprafeţe mici, mai este o problemă: nu găsesc depozite unde să lase cantităţi mari de fructe. În bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, mulţi fermieri şi-au construit, din bani europeni sau din resurse proprii, depozite cu instalaţii automate pentru climă şi umiditate, dar care, spre deosebire de alţi ani sunt deja pline şi nu mai au spaţii pentru închiriat.

Guvernul vine în sprijinul producătorilor de mere

Deşi micii producători vor înregistra pierderi din lipsa spaţiilor de depozitare conforme şi din cauza preţurilor mici, atât pentru mărul de consum, dar mai ales pentru cel din industrie, pentru un nou ciclu de producţie, fermierii îşi pun mari speranţe în subvenţii. După vizitarea standurilor, deputatul PSD de Suceava Alexandru Rădulescu a remarcat că această activitate s-a dezvoltat semnificativ în ultima perioadă, în cadrul târgului fiind mere noi care abia au intrat pe piaţă, dar şi mere din soiuri vechi, care au fost uitate, dar care sunt extrem de valoroase, păstrate până astăzi într-o livadă din Solca de Hildegard Eisenhauer Strugariu.

“Mă bucur însă că putem anunţa şi că Guvernul României vine în sprijinul acestor producători. Aşa cum s-a aflat deja, se acordă prima parte a subvenţiilor pentru producătorii de mere. Subvenţii care împreună cu sprijinul cuplat pentru cei care dau mere pentru industrializare, înseamnă o sumă destul de importantă la hectar. Apoi se adaugă şi celelalte proiecte cu finanţare europeană, inclusiv proiectul guvernamental Start Up pentru tinerii fermieri. Sunt lucruri bune şi cred că vom putea dezvolta foarte mult această ramură economică în zona Fălticeni, astfel încât sărbătoarea de astăzi să devină un eveniment de nivel naţional pentru toţi producătorii de fructe din România”, a declarat deputatul fălticenean.

Mărul nostru este mult mai gustos

La rândul său, senatorul PSD de Suceava Ioan Stan a apreciat efortul fermierilor din zona Fălticeni de a relansa pomicultura, anul acesta apropiindu-ne, ca suprafeţe cultivate cu meri, de suprafaţa din anii ’90.

“Dacă atunci erau 2.500 de hectare cu livezi de mere, acum sunt 1.700 – 1.800 de hectare, din care, în evidenţa APIA sunt vreo 700 de hectare. Este adevărat că mai trebuie de lucrat pentru că pomicultorii nu au încă acele subvenţii pe care le-ar merita. Ar trebui o colaborare mult mai bună cu noi, dar trebuie să facem şi noi paşii necesari. Chiar azi am discutat cu reprezentanţii lor să ne întâlnim şi să discutăm pentru că merită să fie ajutaţi. Dar aş face un apel şi către români să fie mai naţionalişti, pentru că mărul nostru este mult mai gustos comparativ cu cele din supermarketuri. Nu mărul columbian, nu cel australian sau nu ştiu de unde este bun, cel de aici este mai bun”, a spus senatorul sucevean.

Potrivit datelor Eurostat de anul trecut, România ocupa locul doi, după Polonia, în Uniunea Europeană la suprafaţa cultivată cu meri. La producţie însă, anul trecut am fost abia pe locul şapte, după Polonia, Italia, Franţa, Germania, Spania şi Ungaria.

Specialiştii spun că multe livezi sunt bătrâne şi dau recolte slabe. În 2017, am importat mere în valoare de peste 40 de milioane de euro - cele mai multe de la polonezi.