Compozitorul Ciprian Porumbescu – 165

Fiind cel mai aproape de sufletul meu, de credinţa mea profesională, reamintesc sucevenilor timpului centenar, prin o scurtă destăinuire, câteva evenimente legate de luminoasa personalitate a compozitorului-patriot Ciprian Porumbescu, legănat şi înălţat de Stupca Bucovinei sucevene.

Sărbătorim cu emoţii şi recunoştinţă 165 de ani de la naşterea sa (14 octombrie 1853).

Predecesor şi făuritor al Marii Uniri – 1918.

138 de ani de la apariţia creaţiilor sale la Viena (1880), în „Colecţiunea de cântece sociale pentru studenţii români”, în care a publicat „Imnul unirii” şi „Cântecul tricolorului”.

85 de ani de la dezvelirea bustului (12 octombrie 1933) realizat de Reuniunea muzicală „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

115 ani de la înfiinţarea Reuniunii muzicale „Ciprian Porumbescu” (16 iulie 1903), înaintaşă a actualului Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

Aceste câteva repere sucevene le aşezăm cu multe emoţii de dragoste şi multă recunoştinţă în sufletele şi conştiinţa noastră.

Îi poartă numele satul şi comuna Ciprian Porumbescu, Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava şi îi cinstesc celebrul nume.

Cu justificată sfială, dar cu dorinţa de a contribui la puţina manifestare culturală muzicală dedicată acestei mari personalităţi a Bucovinei româneşti, adaug o scurtă destăinuire cu aspect muzicologic, dedicată Baladei pentru vioară a celebrului nostru compozitor înaintaş, Ciprian Porumbescu.

Balada lui este o pasăre măiastră a inspiraţiei cereşti de creaţie românească, înălţată de spiritul bucovinean al Stupcii sucevene. O altă şi unică, inegalabilă creaţie inspirată din sufletul cald al iubirii şi dorului, al zbaterii înălţătoare a istoriei bucovinene. Creaţie genială ce pluteşte peste tot pământul, ca o istorie milenară rapsodie – românească, ca un poem liric inspirat de cea mai cerească credinţă critică, inspirat de harul pământean al viorilor din Stupca Sucevei.

Spiritul rapsodiilor Moldovei româneşti al sfinţitului har al lui George Enescu se bucură că nu călătoreşte singur în universul ceresc al creaţiei româneşti. I s-a alăturat dumnezeieşte această pasăre măiastră, Balada lui Ciprian Porumbescu, care, în universalul lui zbor, spune lumii atât de frumos şi original ce a fost şi ce este sufletul şi viaţa meleagurilor noastre.

Balada noastră şi a lumii, înălţată de spiritul mult încercat al lui Ciprian Porumbescu, spune ca un imn, ca un poem şi cerească rapsodie, dorul său şi al nostru.

Viaţa şi istoria noastră au fost cântate (muzică, texte) şi au fost dăruite de muzicianul-patriot Ciprian Porumbescu şi în alte inspirate şi unice creaţii.

- Prima operă românească „Crai nou” (28 februarie 1882, Braşov).

- „Imnul unirii” şi „Trei culori” (Viena, 1880), „Întâi de mai”, „Cât îi ţara românească”, cântece social-patriotice care au pregătit şi înfăptuit Marea Unire din anul 1918, în Transilvania şi Bucovina, apoi în toate provinciile româneşti.

- În cadrul Liturghiei compuse de marele nostru înaintaş Ciprian Porumbescu se remarcă şi se cântă la slujbele Bisericii noastre ortodoxe un „Tatăl nostru” original şi foarte frumos, pentru cor mixt, creaţie ce se cântă şi astăzi în multe biserici din judeţul Suceava şi din ţară.

Marele nostru compozitor a fost şi un cetăţean luptător pentru unitatea şi demnitatea neamului. A condus, ca preşedinte, comitetul celor cinci al Societăţii academice române „Arburoasa”, grup cu care a fost arestat şi închis, îmbolnăvindu-se fatal.

Moştenirea şi educaţia sa au fost influenţate benefic de tatăl său, părintele Iraclie Porumbescu, şi de primul profesor de muzică al Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava, Ştefan Nosievici.

Numele şi creaţia compozitorului Ciprian Porumbescu strălucesc în toată istoria muzicii româneşti şi îl omagiem acum pentru contribuţia sa la arta, cultura şi istoria românească.

George Sârbu