Angelica Fădor a promovat o propunere legislativă pentru depistarea precoce a cancerului profesional şi a pneumoconiozelor

Deputatul PNL de Suceava Angelica Fădor se numără printre iniţiatorii unei propuneri legislative pentru îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi funcţional în vederea depistării precoce a cancerului profesional şi a pneumoconiozelor. Potrivit expunerii de motive a proiectului, în cursul activităţii profesionale lucrătorii pot fi expuşi anumitor riscuri ale căror repercusiuni asupra sănătăţii pot apărea la mulţi ani după încetarea expunerii.

Angelica Fădor a arătat că pentru a beneficia de un diagnostic precoce şi de o abordare terapeutică ce să asigure un prognostic favorabil, starea de sănătate a acestor lucrători trebuie verificată periodic de un personal medical avizat asupra riscurilor profesionale avute în vedere. „În România, aceste probleme sunt cu atât mai importante cu cât există un grup populaţional semnificativ, peste o sută de mii de lucrători, care a activat în industria extractivă şi alte sectoare industriale, cum ar fi turnătorii, industria constructoare de maşini etc., care a fost disponibilizat fără nici un fel de examen medical de bilanţ la încetarea expunerii la pulberi minerale. Pe de altă parte, sunt numeroase studii în literatura de specialitate care atribuie riscului profesional o parte importantă din etiologia patologiei oncologice, 4% din totalul cancerelor, respectiv 12,5% din cancerele pulmonare, situaţie în flagrantă contradicţie cu datele statistice din ţara noastră, unde cauzele de cancer profesional sunt o raritate (0 în 2017, 3 în 2016, 7 în 2015)”, a spus deputatul PNL de Suceava. Angelica Fădor a subliniat că această supraveghere medicală nu poate fi realizată din mai multe motive, printre care şi acela că serviciile acordate în cadrul secţiilor sau clinicilor de boli profesionale şi al cabinetelor de medicina muncii nu sunt decontate de Casa de Asigurări Sociale de Sănătate.

Alte motive ar fi, potrivit iniţiatorilor proiectului, acelea că răspunderea angajatorului cu privire la asigurarea supravegherii stării de sănătate în relaţie cu munca se încheie în momentul încetării relaţiilor de muncă dintre angajat şi angajator, dar şi că administratorul fondului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, Casa Naţională de Pensii Publice, printr-o modificare recentă a Legii 246/2002, legea asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, nu mai consideră persoanele care au depăşit vârsta legală de pensionare a avea statutul de asigurat şi, prin urmare, nu decontează serviciile medicale acordate acestor foşti lucrători de către cabinetele medicale de medicina muncii sau secţiile/compartimentele de medicina muncii din structura spitalelor. Având în vedere aceste aspecte, iniţiatorii propunerii legislative consideră oportun un proiect de lege care să aibă în vedere depistarea precoce a acestor afecţiuni în populaţia expusă riscului pneumoconiogen, respectiv cancerigen/mutagen.

Pe lista iniţiatorilor propunerii legislative pentru îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi funcţional în vederea depistării precoce a cancerului profesional şi a pneumoconiozelor se numără şi deputaţii PNL de Suceava Bogdan Gheorghiu şi Dumitru Mihalescul.