Printează articolul
Trimite e-mail
Singurul centru din ţară în care pompierii militari învaţă să stingă incendiile fără să utilizeze apa se află la Siret. Aici se află Centrul de antrenament şi pregătire de specialitate a pompierilor, primul de acest tip care a fost înfiinţat în România, care se bazează pe studiul „pe viu” al focului. Mii de militari din ţară, din Republica Moldova şi Ucraina au urmat la Siret cursuri în module de 4-10 zile, cu „părintele” centrului, colonelul Sorin Popovici, şi echipa sa de formatori - Bogdan Popovici, Simona Cojocar şi Crina Tcaciuc.
Baza de antrenament cuprinde trei containere, „caisson”, cum le spun pompierii sireteni, prin preluarea termenului din limba franceză, destinate simulării incendiilor şi cercetării diverselor fenomene ce apar în timpul unei deflagraţii, un turn de instrucţie, un labirint pentru testare, un beci de antrenament, un poligon de pregătire fizică, sală de sport, o fântână de antrenament, precum şi mai multe săli de curs. Modelul a fost preluat din Franţa.
„Am văzut studiul focului prima dată în 2007, în Franţa, în cadrul unui parteneriat cu un departament francez, pe schimb de informaţii. După două vizite în Franţa şi un curs de iniţiere a apărut ideea înfiinţării unui astfel de modul de pregătire la Siret”, ne-a spus colonelul Popovici. Propunerea pompierilor suceveni a fost primită cu scepticism la nivel central, dar nu s-au dat bătuţi. L-au invitat pe inspectorul general al IGSU la Siret, iar în 2009 au dat drumul primelor şedinţe de „caisson”. Col. Popovici a făcut parte din grupul de lucru de la Bucureşti pentru regulamentele naţionale de intervenţie şi, în 2010, conducerea centrală a acceptat implementarea programului, dar pe regulament judeţean, nu naţional.
În 2013, primul adjunct al IGSU, col. Daniel Dragne, a venit cu o comisie la Siret şi a omologat primul poligon de antrenament de acest tip din România. „A fost un moment de cotitură în pregătirea pompierilor militari şi de atunci, mii de militari au trecut pe la baza de la Siret”, îşi aminteşte colonelul. La Siret, pompierii s-au pregătit pentru perfecţionarea tehnicilor de lucru şi intervenţie pentru stingerea incendiilor, tehnicii de pătrundere în spaţii închise şi semiînchise, salvarea din diferite medii ostile, precum şi pentru antrenamente în scopul măririi capacităţii de efort a organismului.
Antrenamentul este organizat pe module graduale ca dificultate, de la I la V, şi din ianuarie 2019 se va face şi modulul IX pentru comandanţi de echipaj. Acum programările au ajuns să se facă cu un an înainte.
Cum se stinge focul cu ventilatorul
Una dintre cele mai noi metode de intervenţie la incendii este stingerea focului cu ventilatoare şi în ţară se aplică doar la Suceava, unde se predă de circa un an, în modulul V. „Am luat ideea de la nemţi şi am adaptat-o. În dreptul intrării se folosesc ventilatoare puternice prin care, cunoscând configuraţia clădirii, pe un anumit traseu, putem trimite curenţi de aer puternici, care rup flacăra şi o trimit pe traseul de ventilare pe care l-am stabilit. Un jet de apă scade cu 30 de grade Celsius temperatura în focar şi creşte cu 10 grade în dreptul pompierului. Folosind ventilatoare ventilez victima, flacăra nu vine spre ea şi pot ajunge acolo”, explică col. Popovici. Pentru folosirea acestei metode trebuie însă obligatoriu cunoscută configuraţia clădirii şi trebuie ca incendiul să nu fie în dreptul uşii de acces. Efectele sunt evidente şi apar imediat: vizibilitatea creşte, temperatura şi toxicitatea scad, este controlată mişcarea fumului şi se reduce riscul accidentării. Aceste efecte sunt benefice atât pentru pompieri, cât şi pentru victimele blocate în zona incidentului.
De asemenea, la Siret pompierii învaţă nu doar să „citească focul”, ci şi să folosească la stingere o cantitate cât mai mică de apă. „Încercăm să le transmitem că un incendiu poate fi stins cu un randament maxim atunci când la final nu avem apă pe jos”, afirmă colonelul Sorin Popovici.
Pompierii învaţă pe propria piele „lectura” focului
Ne invită să urmărim antrenamentul unei grupe de ofiţeri din judeţele Arad, Bihor, Bacău, Argeş, Alba şi din Bucureşti, care au urmat modulul IV în perioada 1-5 octombrie a.c.. Formatorii Crina Tcaciuc şi Bogdan Popovici le comunică ultimele instrucţiuni. Crina repetă încă o dată modul de acţiune.
Bogdan îi instruieşte şi el. Grupele se pregătesc să intre în „caisson”. Se aprinde focul şi se monitorizează temperaturile din focar, din zona de observare, unde stau cursanţii, şi din zona de piroliză. Toată lumea se aşează în genunchi, cu formatorul în prima linie. În scurt timp, la al treilea militar din spate temperatura ajunge la 75 de grade. Se dă cu apă. În focar temperatura scade de la 800 la 550 de grade. În câteva secunde urcă şi se stabilizează în jurul a 600 de grade. Este fum peste tot.
În „caisson” formatorul explică în continuare ce trebuie să facă şi, mai ales, ce să nu facă. Dacă văd că din clădire iese fum albicios, pompierul scoate mănuşa şi trece mâna prin stratul de fum. Dacă palma este umedă înseamnă că incendiul este în faţa de iniţiere. Mai departe, dacă focul are culoare galbenă înseamnă că în focar sunt 800-1000 de grade, radiaţia este de peste 200 de grade, deci casa de alături se va aprinde şi trebuie protejată. Ascultă focul; trosnetul de lemn indică faza de dezvoltare. La jet de apă dat pe uşă, dacă apa se vaporizează înseamnă că sunt minimum 100 de grade Celsius, iar stratul de căldură are de cel puţin două ori mai mult, deci pompierii pot acţiona de la 5-6 metri. Când apar rulouri de foc pe tavan intervenţia se face de la distanţă, pompierii nu mai au voie să înainteze şi se retrag. Rulourile apar la aproximativ 600 de grade şi în 5-15 secunde de la apariţie se aprind toate materialele din spaţiul respectiv şi temperatura ajunge la 1000 – 1200 grade. Dacă nu se ia distanţă, în 6 secunde costumele NOMEX III se carbonizează. Toate acestea, cursanţii le simt pe propria piele, la cald. După stingerea focului, urmează ieşirea din container, scoaterea măştilor, a căştilor, hidratarea şi bilanţul acţiunii.
„Labirintul” testează nervii pompierilor cu plânsete de copil şi urlete de durere
În acelaşi perimetru de pregătire se află şi „labirintul”, o succesiune de 62 de cuşti, fiecare cu un alt mod de deschidere şi cu scări, un tunel în care militarul se află sub o presiune psihică foarte mare din cauza ambianţei sonore crâncene: muzică, plânsete de copil, ţipete, sirene de ambulanţe etc. Aici pompierii se antrenează în 13 şedinţe. La prima cursantul intră în labirint în trening, iar la ultima, când se porneşte şi aparatul de fum, intră cu masca pe figură şi are ca sarcină să extragă o victimă manechin. Pulsul şi respiraţia sunt monitorizate la intrare şi la ieşire şi acest modul este util atât pentru familiarizarea cu astfel de situaţii, cât şi pentru descoperirea claustrofobiei – teama de spaţii închise. În cazul în care cursantul solicită, antrenamentul se întrerupe imediat.
Ofiţerii care au participat în această săptămână la pregătire s-au declarat foarte mulţumiţi de antrenamentul complex de care au avut parte. Maiorul George Ladislau Socaci, comandantul Detaşamentului de Pompieri Oneşti, ne-a declarat că cel mai important lucru pe care l-a învăţat la Siret a fost să-şi protejeze oamenii şi că regulile trebuie respectate cu stricteţe.
Că orice greşeală costă ne spune că a învăţat la Siret şi maiorul Claudiu Alexandru Cicoş, comandantul Detaşamentului de Pompieri Fundeni, iar căpitanul Alexandru Sorică, comandantul Detaşamentului de Pompieri Mioveni, afirmă că a înţeles „detaliile care fac diferenţa”.
Mai trebuie spus că cel care a introdus „lectura focului” în ţară, colonelul Sorin Popovici, este în rezervă din 2016. Până acum câteva zile a fost, timp de 7 luni, consilier guvernamental în aparatul propriu al premierului României, la col. Radu Țipişcă, plecat tot de la Suceava. S-a întors acasă şi coordonează în continuare centrul de pregătire de la Siret, unde face practic voluntariat pentru că retribuţia pe care o va primi este modica sumă de 1 leu.
În ceea ce priveşte dezvoltarea unor astfel de centre de pregătire, unul similar a fost deschis în acest an la Făgăraş şi încă unul este în lucru. De asemenea, manualul de tehnici de stingere a fost scris la Suceava.
Baza de antrenament va fi extinsă printr-un proiect cu finanţare europeană, pe un program transfrontalier România-Ucraina. Numai casa modulară, cu două etaje, din viitorul poligon va fi o investiţie de 1,2 milioane euro.
