Stavrofora Irina Pântescu, de la Mănăstirea Voroneţ, a fost sărbătorită duminică, în ultima zi din septembrie, de oștea mănăstirii și oamenii apropiaţi Voroneţului, la împlinirea vârsteide 86 de ani, pe 28 septembrie. Alături de măicuţa Irina a stat pe toată perioada Sfintei Liturghii actuala stareţă a Mănăstirii Voroneţ, stavrofora Gabriela Platon, care a fost instalată în această funcţie în seara de 26 iulie, în ajunul sărbătorii Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, de către Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuţilor. Stavrofora Gabriela Platon continuă activitatea fostei stareţe, maica Irina Pântescu, care a împlinit în acest an 27 ani de stăreţie după reînfiinţarea Mănăstirii Voroneţ în 1991 şi 37 ani de călugărie, după întoarcerea din pribegia decretului 404/1959.
„Mă sprijin, în primul rând, pe Scriptură și Tradiţie”
Spre finalul Sfintei Liturghii, măicuţa Irina, „mamă iubitoare” pentru întreaga obşte, dar şi pentru cei care, aflaţi în necazuri, îi cer sprijinul, a dat citire comunicatului transmis de Adunarea Naţională Bisericească (președinte Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Biserici Ortodoxe Române) întrunită în şedinţa din 29 septembrie 2018, care a lansat un apel către toţi cetăţenii ortodocși români pentru participarea la Referendumul din 6-7 octombrie 2018 în scopul afirmării, apărării și promovării familiei ca instituţie binecuvântată de Dumnezeu. După ce a citit mesajul Patriarhului Biserici Ortodoxe Române, stavrofora Irina Pântescu i-a mulţumit Bunului Dumnezeu pentru anii pe care a ajuns să-i împlinească. „Chiar dacă mă sprijin acum în două beţe, totuși mă sprijin, în primul rând, pe Scriptură și Tradiţie. Și ele mă vor duce la mântuirea pe care o așteptăm cu toţii”. Măicuţa Irina l-a parafrazat pe părintele Teofil Părăianu, spunând: „Ce este Biserica? Este Tinda Raiului. Ce este tinda în casele vechi, bătrânești? Este veranda prin care se trece în casă, deci nu ne trebuie mult să ajungem în casă, în casa lui Dumnezeu. Distanţa nu este mare, din tindă până în casă. Să ne rugăm cu toţii să fim în <Tinda lui Dumnezeu>, aproape de ușa deschisă a părintelui ceresc, să ne mântuiască pe toţi”.
Copacul vieţii
Pentru că atenţia tuturor celor care au intrat duminică în biserica Mănăstirii Voroneţ a fost atrasă de „un copăcel cu multe ramuri, împodobit cu zeci de flori multicolore”, așezat în partea stângă, aproape de Sfântul Altar, stareţa Mănăstirii Voroneţ, stavrofora Gabriela Platon, a explicat că este foarte ușor să o asemănăm pe maica Irina cu un copac, mai ales acum, la împlinirea a 86 de ani, motiv pentru care a ales să-i dăruiască, împreună cu obștea, acel copăcel cu flori în mod simbolic. „Ni s-a părut extraordinară asocierea dintre un copac și măicuţa noastră, pentru că un copac are mlădiţe, și noi suntem mlădiţele copacului, ale măicuţei noastre unice; copacul hrănește, are roade din care ne hrănim, așa cum și noi ne hrănim din roadele măicuţei Irina, ne hrănim din izvorul înţelepciunii măicuţei noastre dragi și, de asemenea, copacul are rădăcini și este reazem, așa cum măicuţa este cu rădăcini adânci înfipte în pământul credinţei în Dumnezeu și ne este nouă reazem tuturor”. Obștea de maici, împreună cu o familie care a dorit să fie alături de măicuţele de la Voroneţ, i-a dăruit maicii Irina, la ceas aniversar, o cruce din lemn îmbrăcată în argint, pentru că măicuţei îi place să poarte cruce din lemn.
De la Voroneţ vine „lumină, credinţă, nădejde, iubire”
La sărbătoarea de duminică a participat și Nicolae Noica (fost ministru al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului între anii 1996-2000), împreună cu familia, dar și apropiaţi ai Mănăstirii Voroneţ de peste 20 de ani, oameni care au fost alături de maica Irina și de obștea de maici de la Voroneţ și în momente de bucurie, dar și în momentele grele. La îndemnul stareţei Gabriela Platon, o parte dintre invitaţi au adresat câte un cuvânt despre măicuţa Irina, i-au făcut o urare, iar sărbătorita i-a răsplătit pe toţi cu înţelepciunea ei, le-a recitat poezia „Oglinda”, demonstrând că are și o memorie deosebită. Mulţi dintre invitaţi au spus că de la Voroneţ le vine „lumină, credinţă, nădejde, iubire”, că aici vin încărcaţi de umbre... de necazuri și primesc sfaturi care le luminează calea. Înţelepciunea măicuţei se distinge și prin aceste vorbe: „Croiţi cărări drepte cu picioarele voastre, ca cei ce vin după voi să nu se poticnească!”. Măicuţa Irina i-a îndemnat pe toţi să fie mereu cu gândul la Dumnezeu, să facă cele plăcute lui Dumnezeu, în drumul spre mântuire, dar să nu uite nici de cele lumești, care sunt necesare vieţii. În toate trebuie să fie un echilibru, spune măicuţa, care ne dă speranţa că trebuie doar să îndrăznim să-i cerem lui Dumnezeu și să nădăjduim că vom primi. Așa este. Putem să ne găsim oaze de pace, așa cum au găsit cei care sunt legaţi sufletește de Voroneţ. Putem să ne șlefuim sufletul, dacă avem drept exemplu viaţa demnă pe care o are maica Irina Pântescu de la Mănăstirea Voroneţ.