Plecarea părinţilor în străinătate a declanşat diabetul la peste 100 de copii suceveni

Unul dintre cele mai mari preţuri plătite de familiile plecate la muncă în străinătate este cel al sănătăţii, atât a părinţilor migranţi, care se îmbolnăvesc de epuizare şi de dor, cât şi a copiilor, cărora separarea de mamă şi de tată le produc traume majore. În acest context, coordonatorul Ambulatoriului de diabet din Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, dr. Claudiu Cobuz, afirmă că în România s-a înregistrat ”o explozie a cazurilor de diabet zaharat tip 1 la copii”, din cauza stresului de separare.

Numai în judeţul Suceava sunt, potrivit doctorului Cobuz, aproximativ 150 de copii cu diabet şi la marea majoritate a acestora factorul declanşator al bolii a fost plecarea unuia sau a ambilor părinţi în străinătate. Printre ei se numără şi Maria, o fetiţă în vârstă de 12 ani, din Gura Humorului. Deoarece părinţii au divorţat, Maria a fost crescută de bunica ei, Nicoleta, încă de când a ieşit din maternitate, astfel încât copila a asimilat-o pe bunica, mamei. Pe când fetiţa avea 9 ani, Nicoleta a plecat la muncă în Italia şi copila a rămas acasă doar cu mama ei. „A suferit foarte mult când am plecat, deşi a rămas cu mama ei. În inimioara ei a fost o mare durere”, ne-a spus Nicoleta.

După 5 luni, ea a revenit în ţară, dar răul fusese făcut. După nici două luni, Maria a fost diagnosticată cu diabet. Maria ne-a spus că a învăţat să-şi măsoare singură glicemia, să treacă valorile într-un carnet special, cu care se prezintă lunar la doctor, şi să-şi administreze insulina. S-a bucurat când s-a întors Nicoleta acasă şi efectele benefice s-au văzut ulterior atât asupra sănătăţii copilului, cât şi asupra rezultatelor şcolare, înscriindu-se în categoria elevilor care fac performanţă.

Doctorul Cobuz a subliniat că, dacă iniţial fetiţa făcea patru injecţii cu insulină pe zi, cu tratament, sub atenta îngrijire a bunicii şi prin eliminarea factorului major de stres a ajuns la o singură injecţie pe zi.

Un senzor de glicemie, utilizabil şapte zile, costă 50 de euro

Toţi copiii bolnavi de diabet sunt insulino-dependenţi şi o modalitate mai comodă pentru ei de administrare a insulinei o reprezintă pompele de insulină. Acestea sunt injectoare automate portabile, dar din păcate, deşi teoretic toţi pacienţii s-ar califica să le folosească, în România, din motive de finanţare, doar un număr mic de pacienţi beneficiază, pe criterii bine stabilite. În judeţul Suceava, doar opt copii cu diabet au primit gratuit pompe de insulină.

Aceste dispozitive pot fi şi cumpărate de pacient, însă o pompă de insulină varianta simplă costă 2.000 de euro, iar pompele augmentate, care au şi senzori de măsurare a glicemiei, costă 3.000 de euro, ceea ce le face inaccesibile pentru marea majoritate a pacienţilor. De asemenea, un senzor de glicemie, utilizabil şapte zile, costă 50 de euro.

Dr. Cobuz a precizat că un proiect de ordin privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017, aflat în dezbatere publică din data de 14 septembrie 2018, prevede suplimentarea fondurilor pentru programul naţional de diabet, ceea ce va permite creşterea numărului de beneficiari de pompe de insulină şi acordarea gratuită de senzori de glicemie, după anumite criterii. Conform proiectului, prioritari sunt copiii, apoi gravidele cu diabet şi pe locul trei ceilalţi pacienţi.

„Medicii şi-ar dori mai multă largheţe în prescrierea acestor dispozitive şi prin asociaţia noastră profesională am făcut propuneri de extindere a programului”, a spus dr. Cobuz.

La Suceava, toţi pacienţii cu diabet primesc gratuit de la ambulatoriul de specialitate aparat de măsurare a glicemiei

Până atunci, ceea ce s-a reuşit la Suceava, în comparaţie cu alte centre de diabet din ţară, a fost să se acorde gratuit aparate de măsurare a glicemiei şi pacienţilor cu diabet de tip 2 cu tratament cu tablete. „Avem peste 20.000 de pacienţi cu diabet de tip 2, dintre care circa 30% au tratament numai cu tablete şi 70% cu tablete şi insulină. Am decis să dăm gratuit aparat tuturor şi îl primesc chiar de la debutul bolii. Testele le cumpără, dar ar fi bine să existe gratuitate la teste şi pentru cei care nu fac insulină, măcar 50 de teste pe lună”, consideră dr. Claudiu Cobuz.

Statul le dă gratuit copiilor cu diabet 400 de teste lunar şi adulţilor insulino-dependenţi câte 100 de teste/lună. Dacă au nevoie de mai multe trebuie să le cumpere.

O altă activitate terapeutică începută la Suceava din luna iunie a acestui an o reprezintă cursurile de educaţie pentru pacienţii cu diabet, desfăşurate în fiecare zi, de la ora 8.00 la 9.00, în ambulatoriul de diabet. ”Diabetul este o boală de care nu te mai desparţi niciodată, iar a învăţa cum să trăieşti cu ea este o treaptă terapeutică. Avem pacienţi care vin zilnic la aceste cursuri”, a afirmat dr. Cobuz.

Cauzele diabetului, mai ales la copii, nu sunt încă bine precizate. Diabetul de tip 1 se moşteneşte, există o predispoziţie ereditară, dar este nevoie şi de un factor declanşator şi acesta este, îndeosebi în ultimii 10-15 ani, situaţia familială stresantă concretizată în plecarea părinţilor, mai ales plecarea mamei. Pe locul II se plasează situaţiile şcolare stresante, apoi alţi factori de stres. De asemenea, în tratament, copiii au nevoie de un suport mai mare din partea familiei decât adulţii.

Dr. Cobuz a spus că cel mai tânăr pacient pe care l-a avut a fost un copil în vârstă de 1 an şi 8 luni. El este unul dintre puţinii beneficiari suceveni ai pompelor de insulină, ceea ce l-a scăpat de injecţii.

Medicul diabetolog atrage atenţia că descoperirea bolii nu trebuie văzută ca o dramă: ”Numeroase persoane demonstrează că se poate trăi cu diabet, ba chiar se pot realiza performanţe în mai multe activităţi”. El a dat ca exemplu unul dintre pacienţii săi cu tratament zilnic de patru injecţii de insulină şi care a reuşit să escaladeze vârful Mont Blanc până la 4.800 de metri.

Semnele diabetului la copii

Semnele de diabet la copii pot apărea acut, în numai câteva zile de la declanşarea bolii, altele la câteva săptămâni sau după aproximativ doi ani. Felul în care se instalează depinde de vârsta copilului, de accesul la îngrijiri medicale, infecţii, traumatisme, stres sau precocitatea diagnosticului. Cele mai frecvente semne de diabet la copii sunt: senzaţia continuă de sete şi urinări frecvente; senzaţia excesivă de foame pentru că organele îşi pierd repede energia fără insulină, cea care fixează glucoza în celulele corpului, iar creierul transmite de îndată semnale de foame; scăderea în greutate, mult şi repede, deşi mănâncă mult şi beau multă apă; stări de oboseală.

În cazul în care diagnosticul nu este pus imediat, pot apărea şi alte simptome: dureri de stomac şi febră, stări de ameţeală, greaţa şi voma cu aspect de zaţ de cafea, probleme de respiraţie, iritabilitate, respiraţia cu miros de fructe sau acetonă, vedere în ceaţă, infecţii bacteriene genitale (mai ales la fetiţe), erupţii cutanate care nu se vindecă (mai ales la copiii mici şi la sugari), coma diabetică.

Precizăm că numărul total al diabeticilor înregistraţi în judeţul Suceava, adulţi şi copii, este de peste 28.500 de persoane.