Urbanizarea României ar fi o soluţie optimă pentru dezvoltarea socială şi economică, apreciază deputatul PNL de Suceava Bogdan Gheorghiu. În viziunea parlamentarului liberal, acesta ar putea fi „un proiect de ţară” care ar conduce la recuperarea decalajelor dintre România şi celelalte state UE. Gheorghiu arată că în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, structura socială a României nu a suferit mutaţii majore, de la 90% rural şi 10% urban, în primii ani de după război, la 54% urban, iar 46% în mediul rural, după „zeci de ani de industrializare forţată făcută fără cap”, în perioada comunistă. Asta, în condiţiile în care media europeană este de peste 75% urban. „România se află pe ultimul loc în UE la suprafaţa medie a locuinţelor în mediul urban (circa 40 m²). Marea majoritate a tinerilor din mediul rural au migrat către centre urbane sau în străinătate. Principalele motive ale migrării sociale ale tinerilor sunt: dorinţa de achiziţie a unei locuinţe şi a unui autoturism, precum şi accesul la condiţiile vieţii de tip urban. Peste 70% dintre comunele din România au sub 5.000 de locuitori. Statul român nu s-a implicat deloc în procesul urbanizării care se desfăşoară haotic; nu s-a reuşit implementarea unei reforme administrative pe model polonez”, afirmă Bogdan Gheorghiu.
În opinia lui, relansarea Agenţiei Naţionale a Locuinţelor - sau a unei instituţii similare, care să dezvolte proiecte de dezvoltare imobiliare atât în mediul urban, cât şi rural, „prin implicarea masivă a urbaniştilor, arhitecţilor, inginerilor şi sociologilor”, pentru „a schimba în bine faţa localităţilor României”, ar reprezenta un proiect de dezvoltare socială şi economică „absolut necesar pentru milioane de români”.
Modelul chinez de urbanizare, dat ca exemplu pentru un viitor proiect de ţară
Acest proiect, crede deputatul PNL, ar rezolva cererea masivă de locuinţe pentru tineri, ar absorbi foarte multă forţă muncă şi va relansa industria materialelor de construcţii, dar şi piaţa creditării. Gheorghiu susţine că există semnale că aproximativ 1 milion din cei 4 milioane de români din străinătate se vor repatria definitiv în următorii 2 ani, iar statul român are datoria să îi integreze în piaţa muncii.
„Exemplul chinez este foarte relevant, această ţară, la fel ca România, a avut de recuperat decalaje istorice faţă de Occident. Creşterea economică spectaculoasă a Chinei s-a bazat pe creşterea pieţei interne prin procesul de urbanizare, procentul din populaţia ţării care locuieşte în mediul urban a crescut de la 20% în 1990, la 46% în 2007, estimându-se că populaţia urbană a Chinei va ajunge la un miliard până în 2030, adică peste 80%.
În Franţa, care este o putere agricolă în cadrul UE, doar 7% din populaţie lucrează în agricultură. În România, pe lângă Bucureşti nu mai există un centru urban care să depăşească 500.000 de locuitori, ceea ce arată un dezechilibru structural anormal. Statisticile economice arată că cea mai consistentă parte a PIB-ului României se produce în marile centre urbane, corelarea dintre zona urbană şi creşterea economică fiind directă”, a mai spus deputatul Bogdan Gheorghiu.