“Descoperă Valea Şomuzului - Turist în Dolheşti”

În comuna Dolheşti s-a desfăşurat, în perioada 14-17 septembrie, evenimentul “Descoperă Valea Şomuzului - Turist în Dolheşti”, Valea Şomuzului fiind o zonă mai puţin cunoscută, dar care, prin istorie şi tradiţii, are atuuri deosebite pentru turismul rural. Evenimentul, iniţiat de o localnică, Mirela Nechita, şi de Asociaţia de Promovare a Văii Şomuzului, cu sprijinul Primăriei comunei Dolheşti şi al câtorva meşteşugari şi producători locali, a avut rolul de a prezenta tradiţiile, obiceiurile, cântecele populare, ca părţi componente ale unui proiect turistic cu o durată de şedere a turistului în această comună de 3-7 zile.

Meserii tradiţionale prezentate în turul satului

După o seară de poveste împreună cu Ansamblul Folcloric “Străjerii” din Dolheşti şi cazarea invitaţilor veniţi din alte judeţe în gospodăriile ţărăneşti, ziua de sâmbătă a început la Casa poştaşului şi a continuat cu un popas în trecut, la moara din satul Dolheştii Mici, veche de 100 de ani, dar perfect funcţională.

Itinerariul în peisajul meseriilor tradiţionale a continuat cu o întâlnire cu apicultorul Cezar Chiuaru. După “poveşti” despre stupărit şi poveţe despre efectele benefice ale produsului stupului, a urmat degustarea mai multor feluri de miere de albine, mierea de păpădie, un bun remediu pentru ficat şi rinichi fiind considerată „leacul de aur”.

Şi întâlnirea cu cojocarul din sat a fost una interesantă, mai ales că pe Ion Liuţă l-am găsit la lucru şi cu amabilitate a prezentat întreg fluxul tehnologic de obţinere a cojocului, brâului şi opincilor, începând cu dubirea pieilor de oaie sau miel şi terminând cu executarea cusăturilor ornamentale, cu motive specifice Văii Şomuzului, pe cojoc. Înainte avea comenzi de 200 de cojoace pe an, la care lucra zilnic, cu excepţia marilor sărbători, câte 18 ore, acum numărul acestora este mai mic, chiar dacă preţurile sunt cuprinse între 350 şi 500 de lei/bucata.

Atelierul de fierărie din Dolheştii Mici va deveni în câţiva ani muzeu, pentru că numărul proprietarilor de cai este în continuă scădere. De la Ioan Stoica am aflat că pe vremuri nu numai confecţionarea potcoavelor şi potcovitul erau îndeletnicirile celor doi fierari, ei “legau” căruţele de lemn şi roţile făcute din lemn de stejar de rotari, făceau unelte agricole, cum ar fi pluguri trase de cai şi grape, până la unelte de mână, cum ar fi sape, lopeţi, târnăcoape, balamale pentru uşi şi geamuri, dar şi obiecte de fineţe, cum ar fi elemente din fier pentru înfrumuseţarea gospodăriei sau utilizate în diverse activităţi casnice.

În turul satului am întâlnit şi renumitele ţesătoare din Dolheşti, pe lângă ştergare, covoare, în această localitate încă se mai fac manual obiecte de îmbrăcăminte, se brodează pe pânză ţesută în casă, se toarce sau se croşetează. Iar dacă acestea sunt activităţi specifice femeilor, bărbaţii se mai ocupă încă de olărit, confecţionat chirpici, unelte agricole din lemn (greble, ţapine şi furci) şi împletituri din nuiele.

De ce Valea Şomuzului?

Iniţiatoarea proiectului, Mirela Nechita, ne-a spus: “Prin tot ceea ce fac, dolheştenii îşi doresc să exprime cât mai frumos valoarea tradiţiei. Fiecare oală, ulcior, bute de lemn, fiecare covor, cojoc sau ţesătură cu motive tradiţionale are povestea sa şi a mâinilor care l-au creat. Delicioasele bucate ale locului, începând cu renumitele poale-n brâu şi terminând cu ciorbele şi tochiturile cu mămăliguţă specifice zonei, vorbesc despre o gastronomie creativă şi savuroasă. Doinele, baladele şi horele noastre vestite răsună mult dincolo de Carpaţi, de malurile apelor Siretului sau de culmile Neamţului. Vă aşteptăm cu drag să le aflaţi poveştile şi să le duceţi mai departe, către toată Moldova şi chiar către toată ţara”.

Un colţ de lume în care tradiţiile încă mai există

Sâmbătă după-amiază a avut loc un workshop pe tema posibilităţilor de a dezvolta turismul rural în zona Valea Şomuzului, fiind prezenţi reprezentanţi ai sectorului turistic, ai autorităţilor locale, antreprenori locali, consultanţi în marketing, consultanţi în scriere şi implementare de proiecte inclusiv de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est Piatra Neamţ, specialişti în gastronomie, în tradiţii şi meşteşuguri, reprezentanţi ai comunităţii, oameni din alte localităţi rurale din judeţe din Moldova care au reuşit în astfel de proiecte. Printre ei s-au numărat şi Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, din cadrul Centrului Cultural Bucovina, şi primarul comunei Dolheşti, Cristian Bărculescu.

“Astăzi la Dolheştii Mici, cei care ne-au călcat pragul au înţeles că merită promovată zona, merită adus la cunoştinţa turiştilor un colţ de lume în care tradiţiile încă mai există, un colţ de lume în care oamenii se simt români, se simt la ei acasă, şi care merită cunoscut, merită efortul de a veni, a vizita, a simţi şi a duce mai departe valorile noastre”, a precizat Călin Brăteanu.

Primarul dolheştean a pus accent pe oamenii care au spirit viu, loiali obiceiurilor zonei, înţelepţi şi harnici, dintr-o aşezare veche, cu istorie şi o bogată spiritualitate, care pot face din comună un “leagăn” de turism rural, eco-turism şi turism cultural. “Fără să fiu răutăcios, suntem în poarta Bucovinei, dar suntem o comună la fel de frumoasă ca cea din zona de munte”, a precizat Cristian Bărculescu.

Printre problemele abordate s-au numărat prezentarea potenţialului zonei rurale Dolheşti şi al împrejurimilor, identificarea oportunităţilor de dezvoltare, în special a componentei de turism rural, prezentarea obiectivelor Asociaţiei de Promovare a Văii Şomuzului, identificarea căilor de finanţare, preluarea modelelor de bune practice de la alte localităţi. Workshopul a fost continuat cu un curs de design interior la casa părintească a Mirelei Nechita despre motivele de inspiraţie tradiţională şi urzelile din zona Văii Şomuzului, adaptarea stilului shabby-chic la o casă de ţară/de vacanţă, urmat de o vizită la Mănăstirea Probota.

Natură şi credinţă

Ziua de duminică a fost dedicată vizitei la biserica “Hatmanului Şendrea” din Dolheşti, unei întâlniri cu învăţătorul Cărăbuşu şi vizitării expoziţiilor cu obiecte vechi şi pirogravură cu flacără ale acestuia. A urmat o drumeţie spre “împărăţia mestecenilor”, unde s-a desfăşurat un picnic împreună cu reprezentanţi ai comunităţii şi o serbare câmpenească cu muzică şi dans alături de “Străjerii” din Dolheşti. Luni a fost vizitat Muzeul de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni.