Supravegherea infecţiei cu virusul West Nile, transmis de ţânţari, continuă şi pe parcursul lunii septembrie, deoarece vremea caldă și umedă favorizează persistenţa și circulaţia acestor insecte. Chiar dacă în judeţul Suceava nu s-a înregistrat până acum nici un caz de îmbolnăvire, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) prelevează probe de la toţi pacienţii cu meningită, care au vârsta de 15 ani și peste această vârstă. Directorul executiv al DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a declarat, ieri, că de la începutul lunii mai şi până în prezent au fost recoltate probe biologice de la şapte pacienţi suspecţi de îmbolnăvire, însă rezultatele analizelor de laborator nu au confirmat infecţia cu virusul West Nile. În perioada ianuarie-iulie a.c., în judeţ au fost raportate 18 cazuri de meningite virale, majoritatea fiind provocate de virusul Coxsackie. În vederea identificării unei posibile infecţii cu West Nile, sunt investigaţi suplimentar pacienţii de peste 15 ani ce prezintă febră şi simptome ale meningitei şi la care, în urma puncţiei lombare, lichidul cefalo-rahidian este limpede, semn al infecţiei virale. Toate cazurile suspecte de îmbolnăvire sunt anunţate la DSP de către secţiile de Boli Infecţioase ale spitalelor, după care se prelevează probe care sunt analizate în laboratorul Institutului Cantacuzino din Bucureşti.
În România, s-au confirmat cazuri de infecţie cu virus West Nile în judeţele Botoșani, Iași, Bacău, Galaţi, Brăila, Dolj, Olt și Vrancea. De la apariţia primelor îmbolnăviri, din acest an, au fost înregistrate 117 cazuri în toată ţara, dintre care 12 persoane au decedat.
Cei 117 oameni din România care s-au îmbolnăvit cu virus West Nile au vârste între 20 și peste 70 de ani
Conform raportului Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), boala a afectat în principal oamenii în vârstă, aproape 40 dintre bolnavi având peste 70 de ani. Un număr de 20 de pacienţi au între 70 şi 60 de ani şi 21 între 50 şi 59 de ani. Au mai fost infectate cu virus West Nile trei persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani și şase cu vârste între 20 şi 29 de ani.
Dr. Cătălina Zorescu recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari şi să se protejeze cu îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă prin amplasarea unor plase de protecţie la ferestre, să utilizeze substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor, să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriei şi să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer.
La acţiunile de combatere a ţânţarilor trebuie să se utilizeze substanţe chimice active pentru ţânţarii din specia Aedes albopictus (ţânţarul tigru asiatic), detectat în România în anul 2012, în București, și de atunci identificat în fiecare vară. Potrivit site-ului Institutului Cantacuzino, ţânţarul tigru asiatic este adaptat mediului urban, înţeapă de regulă afară, în timpul zilei, la umbră, și nu intră în locuinţe decât arareori. Zboară în general jos și ”atacă” la nivelul picioarelor, iar înţepătura este foarte pruriginoasă (cu ”mâncărime” intensă).
Subliniem că principala cale de transmitere a infecţiei cu West Nile este înţepătura de ţânţar. Perioada de incubaţie la om este între 3 şi 15 zile şi cele mai multe dintre cazuri evoluează fără simptome. La aproximativ 20% dintre oameni principalele simptome sunt asemănătoare gripei, bolnavii prezentând dureri de cap, stare de rău, febră şi vărsături. La 1% dintre cazuri pot apărea şi simptome neurologice, precum meningita sau meningoencefalita.