Festivalul „La izvor de apă vie” a ajuns la majorat

Duminică, 26 august, la Dorna Candrenilor s-a desfăşurat a XVIII-a ediţie a Festivalului „La izvor de apă vie”. Evenimentul îşi propune în fiecare an să adune laolaltă toţi locuitorii comunei, oferind activităţi dedicate copiilor, tinerilor, dar şi vârstnicilor.

După slujba specială oficiată la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dorna Candrenilor pentru spor şi ajutor în gospodărieşi spectacolul de cântece religioase şi patriotice oferit de corul “Eclesia” în prima parte a zilei a urmat o paradă a cailor de la “Domeniul cailor” din Dorna Arini, a membrilor Ansamblului “Plai Bucovinean” din Dorna Arini şi a Grupului Folcloric “Flori de pe Dorna” din Poiana Stampei, a meşterilor populari, dar şi a simplilor săteni care au scos din lada cu zestre costume populare moştenite de înaintaşi şi pe care le poartă doar „la zile mari”.

“Această apă vie vine să ne arate bucuria pe care noi o moştenim de la părinţii, bunicii şi străbunicii noştri prin port popular, prin credinţă, prin ceea ce înseamnă actul artistic, prin frumos”, ne-a spus preotul paroh Gabriel Doroftiesei.

Cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie, sărbătorite de comunitate

Pentru localnici, dar şi pentru invitaţi, printre care s-au numărat consilierul judeţean Gheorghe Apetrii, Viorel Maxim - primarul comunei Iacobeni, Radu Ciocan, primarul comunei Ciocăneşti, Ioan Moraru, primarul comunei Dorna Arini, profesoara pensionară Anghelina Spânu a prezentat istoricul celor 18 ediţii ale Festivalului “La izvor de apă vie”, dar şi informaţii despre istoria comunei Dorna Candrenilor în contextul Anului Centenar, localitatea făcând parte din Bucovina şi revenind la România în 28 noiembrie 1918.

Primăria a omagiat şi patru familii care au împlinit jumătate de veac de convieţuire împreună: Elvira şi Toader Donisă, Leontina şi Constantin Boca, Glicheria şi Constantin Netelea, Viorica şi Ion Buta, şi pentru prima oară a fost acordată o Diplomă de mamă eroină Danielei Buga pentru naşterea tripleţilor, cei mai tineri cetăţeni ai comunei Dorna Candrenilor.

“A fost şi bine, şi mai puţin bine, a fost multă muncă. Se spune că pentru a cunoaşte un om trebuie să mănânci un sac de sare împreună. Dar pe lângă sare a fost şi miere”, au spus Elvira şi Toader Donisă. Leontina şi Constantin Boca ne-au spus că “secretul să ajungem 50 de ani de împreună vieţuire este să fim sănătoşi, să ne respectăm. Cei 50 de ani nu au fost presăraţi numai cu flori, au fost şi cu spini, şi cu mărăcini, pentru că aşa este în viaţa, dar cu, credinţă, înţelepciune, înţelegere am trecut cu bine. Mulţumim bunului Dumnezeu că am ajuns 50 de ani împreună. Au trecut ca ziua de ieri”.

“Cuplurile de aur” au primit din partea administraţiei locale diplome de excelenţă, torturi şi premii, dar şi aplauzele locuitorilor comunei, prezenţi în număr mare pe stadionul din Dorna Candrenilor.

“Este un lucru frumos şi armonios când cei doi se iubesc şi chiar dacă este o vârstă mai înaintată, se bucură de zile cu soare, se bucură de zile senine, de zile mai puţin fericite şi în acelaşi timp se bucură când autorităţile locale le-au acordat această importanţă sufletească, dar şi acest dar simbolic de preţuire şi de dragoste. Bunul Dumnezeu să vă dea înţelepciunea Regelui Solomon, cum spun rugăciunile bătrâneşti, şi să vă bucure de darurile cele cereşti”, a spus preotul Gabriel Doroftiesei.

Program cu invitaţi din toate zonele folclorice ale ţării

Spectacolul folcloric cu formaţii şi artişti din vetre folclorice din întreaga ţară a fost deschis de Grupul Folcloric “Flori de pe Dorna” din Poiana Stampei, condus de Ştefan şi Elena Negură, cu melodii tradiţionale vechi, după care au urcat pe scenă cei care reprezintă comuna cu foarte mare drag şi au avut succes peste tot pe unde au mers să ducă tradiţiile bucovinene din Dorna Candrenilor, Ansamblul folcloric „Plai Bucovinean”. Gazdele au urcat pe scenă cu o întreagă echipă: profesori, orchestră, solişti şi dansatori, tineri ambiţioşi şi care muncesc cu drag împreună cu profesorul coregraf Sânziana Paula Roşuş, coordonatoarea ansamblului, pentru a confirma numeroasele premii I primite pe scenele din întreaga ţară unde au reprezentat vatra folclorică Dorna Candrenilor.

Au ajuns la inima spectatorilor şi au fost răsplătiţi cu aplauze Paul Ananie, Constantin Bahrin, Nicolae Cioancă, Elisa Hechelciuc, Pamfil Roată, Diana Cârlig, Călin Brăteanu şi Ansamblul studenţesc “Arcanul” al Universităţii Suceava, dar şi artişti locali printre care s-au numărat Ionel Chiruţă, Lenuţa Candrea, Ionela Niţucă, Mădălina Ţăran, Daiana Ivaşcu.

“Cine a pus numele festivalului <La izvor de apă vie> în urmă cu 18 ani a gândit bine, pentru că avem un izvor la intrarea în comună dinspre Vatra Dornei unde stau oamenii la rând să ia apă, mulţi fiind turişti, şoferi de camioane, care trec din Moldova în Ardeal. Avem izvoare la Moara Dracului cu cea mai bună apă din România, avem Izvorul Alb, avem izvoarele de apă minerală de la Poiana Negri. Pe lângă cea mai bună apă de izvor, avem cea mai curată şi frumoasă comună din judeţ şi printre cele mai frumoase localităţi din ţară cu oameni gospodari, serioşi, cu bun-simţ şi credincioşi, cu case frumoase şi implicaţi în activităţile edilitare, Pentru ei şi pentru toţi cei care doresc să fie aproape de noi am pregătit un program cu invitaţi din toate zonele folclorice ale ţării”, ne-a spus primarul Dănuţ Candrea.

Tabără de muzică bisericească

În luna august, în Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Dorna Candrenilor, cu binecuvântarea ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, şi cu sprijinul primăriei s-a desfăşurat o Tabăra bisericească pe atelier de muzică bizantină de strană şi pe atelier de muzică corală.

„Fiind an Centenar - pe 28 noiembrie 1918, în Palatul Mitropolitan din Cernăuţi, se parafa Unirea Bucovinei cu România - am considerat că pentru aceste ateliere trebuie să păstrăm zona veche a muzicii din Cernăuţi. Mulţumesc bunului Dumnezeu pentru buna desfăşurare şi pentru cele două CD-uri pe care le-am imprimat cu cele mai frumoase cântări din cadrul taberei”, a precizat preotul Gabriel Doroftiesei.