Printează articolul
Trimite e-mail
O amplă acţiune de salvare a unei case bătrâneşti, purtând denumirea de casa Aioaniţoaie, a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, la Putna. La evenimentul organizat de Asociaţia ”iaBucovina” împreună cu mai mulţi parteneri, participanţii au demontat şi depozitat o casă tradiţională de lemn din localitate, pentru ca ulterior aceasta să fie amenajată ca muzeu.
Întreaga acţiune a fost organizată pe mai multe ateliere, împreună cu colaboratori ai asociaţiei din cadrul Muzeului Bucovinei - Secţia de Etnografie, Pascal Garnier şi Daniela Bălăuţă din cadrul Bucovina Brunch - Ţara Autentică – Putna, Centrul de Resurse şi Cercetare în Turism / Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava şi alţii. Munca a fost împletită cu un eveniment gastronomic, în cadrul căruia participanţii s-au delectat cu mâncărurile cu gust de ”acasă”, pregătite de oameni harnici din Putna.
Fiecare bârnă a casei este marcată, pentru a se putea reasambla uşor
Munca de dezasamblare a casei a început la primele ore ale dimineţii de vineri, când s-a început decopertarea acoperişului de draniţă. Pentru că ar fi fost periculos ca oameni neexperimentaţi să se implice în demontarea acoperişului casei, cei care au organizat acţiunea, împreună cu Cristi Cureleţ, şeful serviciului restaurare din cadrul Muzeului Bucovinei, au identificat o echipă de oameni cu ajutorul cărora să poată fi făcute operaţiunile de desfacere în condiţii de siguranţă. S-au demontat apoi căpriorii cu tot cu chingile de consolidare, după care s-a trecut la tavane. Tavanele pe partea cu bucătăria sunt făcute din jumătăţi de buştean, care au fost îndepărtate, după care s-a trecut pe camera cealaltă, un fel de sufragerie unde era o sobă, făcându-se aceleaşi operaţiuni.
Cristi Cureleţ, şeful serviciului restaurare din cadrul Muzeului Bucovinei, voluntar în cadrul acţiunii, ne-a declarat: ”Pereţii se demontează ca un pulover aproape, pentru că bârnele sunt ţesute. Este tehnica ce asigură trăinicia construcţiei, pentru că bârnele sunt puse pe rând pe un nivel, după care vin următoarele astfel încât ele se leagă una cu alta şi construcţia teoretic nu poate fi luată din loc de nimic. Noi aplicăm soluţia inversă construcţiei, o demontăm exact cum a fost construită şi începem cu bârnele de sus, după care continuăm până jos. În dreptul uşilor şi ferestrelor încercăm să recuperăm amnarii ca să ducem elementele de acces iluminat întregi în partea cealaltă, urmând ca acolo să fie tratate şi depozitate. Fiecare bârnă a fost însemnată, s-a întocmit un releveu care înseamnă o reprezentare a pereţilor, pe releveu fiind notate exact reperele care sunt pe pereţi, astfel încât la reconstrucţie să poţi identifica uşor bârna pe care o ai în faţa ta şi poziţia ei în construcţie.”
O casă bine conservată, construită din lemn tăiat în anotimpul rece
Pentru întregul lemn demontat din casă se face o curăţire uscată, acesta fiind destul de sănătos. Tălpile casei rar se întâmplă să fie recuperate, fiind şi cazul acestei case care a trecut prin mai multe inundaţii. Tot din cauza inundaţiilor, zona de sub cerdacul casei a fost colmatată, permiţând contactul între lemn şi pământul umed, care a dus la un proces de degradare a lemnului destul de accelerat.
După transportul la locul de depozitare şi de reconstrucţie, urmează să se facă tratamentele de curăţire, de biocidare, pentru a asigura o stabilitate a lemnului şi evitarea atacului fungilor, al insectelor, în scopul păstrării lemnului în condiţii cât mai bune.
Cristi Cureleţ ne-a vorbit despre casa pe care a demontat-o: ”Lemnul s-a conservat în această casă surprinzător de bine, ceea ce denotă faptul că a fost recoltat în perioada propice a lunilor ianuarie-februarie, pe geruri, lemnul fiind pregătit pe timpul iernii. Astăzi acestea au devenit poveşti şi lumea nu le mai bagă în seamă, uitând să respecte de fapt cunoştinţele bătrânilor despre un lucru atât de important, cum este construcţia unei case.”
O acţiune care a presupus desfăşurarea mai multor activităţi în paralel
În cadrul acestei acţiuni organizate în colaborare cu alte instituţii, iniţiatorii au organizat munca pe mai multe planuri, activităţile din cadrul zilelor petrecute la Putna aducând un progres însemnat în ceea ce înseamnă proiectul strămutării unei gospodării în zona Casei Muzeu Putna din centrul satului.
Magda Grădinariu, preşedinta Asociaţiei „iaBucovina”, ne-a vorbit despre acest proiect:”Bucovina Brunch este un concept prin intermediul căruia dorim să îmbinăm experienţa gastronomică şi culturală cu o intervenţie locală, pe o problemă de comunitate a fiecărui sat din Bucovina. Identificăm locuri ascunse din Bucovina pentru a le promova valoarea, gastronomia şi patrimoniul cultural moştenit. La Putna există Bucovina Brunch – Ţara Autentică, având parteneri de încredere pe Pascal Garnier şi Daniela Bălăuţă, oameni de bază ai comunităţii din Putna. Lucrând în turism, ei doresc o dezvoltare inteligentă a zonei, nu neapărat pentru turismul de masă, ci mai ales pentru turismul de calitate. Ei investesc foarte multă energie, bani şi timp în proiecte culturale şi recent, de un an de zile, au cumpărat o casă identificată în anul 2011 în cadrul proiectului <Salvează Satul Bucovinean> şi prin acest eveniment, Bucovina Brunch (BB), noi dorim să îi susţinem, să demontăm casa, să o curăţăm, să o depozităm şi eventual cu un alt eveniment BB să montăm casa într-un complex muzeal, la Casa Muzeu Putna. În cadrul evenimentului au fost organizate trei ateliere, din care primul presupune demontarea casei Aioaniţoaie, un altul în cadrul căruia se va face curăţarea bârnelor casei, al treilea presupunând curăţarea, identificarea şi sortarea unor elemente de mobilier vechi, adunate în şura casei muzeu din Putna. Toate acestea sunt combinate cu o masă în grădina unui gospodar din Putna, masă ce conţine produse locale preparate de către oamenii din comună.”
Casa Aioaniţoaie, o casă predestinată de a fi conservată ca muzeu
Casa veche din centrul satului, alături de alte frumoase case din lemn, dintre care unele au dispărut, au constituit dintotdeauna atracţia pentru turiştii care au trecut prin Putna. Locuită până în anii din urmă de doamna Veronica, casa şi-a păstrat de-a lungul anilor frumuseţea, impresionându-i şi pe tinerii studenţi care au votat-o în anul 2011 drept cea mai frumoasă casă prezentată într-o expoziţie de fotografie. În discuţiile purtate cu studenţii care au vizitat-o, doamna Veronica le-a mărturisit că ar vrea ca această casă să nu fie demolată după moartea sa, preferând să fie transformată în muzeu.
Această veche idee a fost materializată acum, cu sprijinul lui Pascal Garnier şi al Danielei Bălăuţă de la ”Ţara Autentică”, transformând un vis în realitate. Pascal Garnier ne-a povestit ce l-a determinat să acţioneze: ”De fapt ideea a pornit de la o casă care a ars în Putna, pentru care eu personal am suferit foarte mult atunci. Era o casă superbă şi imediat după asta, pe acel loc a răsărit o vilă cu tablă şi inox. Mie mi se pare că am pierdut mult atunci în Putna şi pe partea de patrimoniu şi pe partea de istorie, acea casă bătrânească povestind multe despre locuri şi despre oameni, spre deosebire de casa nou construită, care nu povesteşte despre nimic. Din acest motiv, am vrut ca această casă veche să nu aibă aceeaşi soartă şi, la un moment dat, am aflat din întâmplare că terenul fusese vândut după ce doamna care trăia în casă a murit. Aşa am aflat apoi că bărbatul care cumpărase terenul nu era interesat de casă şi voia să o dărâme. I-am spus că suntem interesaţi de casă şi i-am făcut o propunere, reuşind să ne înţelegem să cumpărăm casa în toamna anului trecut. Ne-am înţeles atunci să o lăsăm pe teren, până vom reuşi să o strămutăm în altă parte, şi iată că astăzi reuşim să o salvăm.”
Pe lângă casă vor fi salvate în perioada următoare şura casei Aioaniţoaie, un cazan de ţuică şi o moară funcţională, în încercarea de reconstituire a unei gospodării ţărăneşti din Putna.
