CFR, adevăratele Căi Ferate ale Ruşinii

„Trenule, maşină mică, / Unde-l duci pe Ionică”, sunt versurile unei cunoscute melodii interpretate de Maria Tănase. În ziua de azi, cel puţin în anumite zone, aceste versuri trebuie modificate pentru a fi adaptate la condiţiile din teren.

Spre exemplu, trenul regio Suceava - Ilva Mică poate fi considerat un etalon al gradului de degradare în care a ajuns Calea Ferată Română. E drept, acronimele sunt valabile şi acum, dar într-o altă interpretare: Căile Ferate ale Ruşinii.

Să revenim la trenul care merge de la Suceava la Ilva Mică. Călătoria mea de marţi a fost până la Câmpulung Moldovenesc. Preţul biletului - 10,60 lei. Probabil singurul aspect care primeşte notă de trecere.

Cu un singur vagon, ca o fantomă care bântuie drumul de fier, trenul are o durată de mers pentru cei aproape 80 de km de peste două ore, adică o medie orară de sub 40 km/h. Practic, pe cele mai multe porţiuni trenul se târâie, iar conform graficului de mers, are şi câteva opriri mai lungi prin halte la fel de sumbre.

Un vagon numit dezastru

Vagonul care deserveşte acest tren pare dintr-o altă eră. Geamurile se deschid doar dacă eşti un pui de Hercule. Probabil sunt blocate special pentru a păstra mirosul pestilenţial care emană din scaunele jegoase. Imaginile de afară, cu peisaje frumoase în mare parte, sunt distorsionate de geamurile nespălate. Măsuţa de lângă geam probabil că nu a mai văzut apa şi detergentul de la ultima mineriadă, iar pe sub banchete se vede cum mizeria este la ea acasă.

Nici numerele care semnalizează locurile din compartiment nu au mai rezistat. Au căzut şi au fugit, că o pot face mai repede ca trenul. În locul lor au apărut numere scrise manual, că şi aşa ne dorim revenirea la munca manufacturieră.

Toaleta este în ton cu vagonul. Uşa nu se mai închide, aşa că trebuie să te descurci cum poţi pentru a nu avea musafiri nepoftiţi. Vasul de toaletă este de un alb imaculat. În reviste, că în realitate bate spre negru.

Dezinteresul pentru ceea ce se numeşte pompos Căile Ferate Române se vede şi în exterior. Vagoanele neîngrijite şi locomotivele care cad ca popicele din cauza vechimii şi a problemelor tehnice circulă printr-o adevărată junglă. Vegetaţia a crescut atât de mult şi prin multe locuri a formate adevărate tuneluri, iar crengile lovesc constant în geamuri.

„În trenul ăsta suntem numai noi de la CFR şi ceva naţionalităţi conlocuitoare”

Trenul fantomatic are foarte puţini călători. Cei mai mulţi dintre ei sunt ceferişti care circulă de la o staţie la alta, în drum spre serviciu sau spre casă. Una din replicile pe care le-am auzit în tren a fost chiar pe această temă: „În trenul ăsta suntem numai noi de la CFR şi ceva naţionalităţi conlocuitoare”. Elocvent.

Şi cum cu acest tren circulă mulţi ceferişti, şi cunoştinţele s-au cimentat în timp. Alături de mine, la Frasin a urcat o femeie care se întorcea de la muncă. Şeful de tren a observat-o, s-au salutat reciproc şi apoi au început să discute ca nişte vechi cunoştinţe.

Principala preocupare era ca anumite părţi din CFR să nu ajungă la privat, „că nu ştiu ce va mai fi şi cu asta”. Convorbirea s-a încheiat destul de repede, angajata CFR coborând la prima staţie, la Molid.

Ceva mai încolo, la Vama, a urcat un bărbat gârbovit de viaţă şi probleme. Nu era ceferist, dar omul avea propriile preocupări. „Oare mai plouă mult? Că se strică toţi cartofii”, a fost chestiunea pe care mi-a ridicat-o la fileu. Răspunsul meu că nu am de unde şti nu l-a mulţumit prea tare, aşa încât discuţia s-a încheiat.

Călătoria s-a încheiat la Câmpulung Moldovenesc. Aici o altă experienţă marca CFR. Toaleta publică nu avea apă curentă. Dar la ieşire aud o bătaie în geam. Un omuleţ mi-a arătat că trebuie să-i las 1 leu pentru că am utilizat toaleta. E corect să plătim, dar apa unde e?

CFR Călători, depăşită total de cerere de la Suceava spre litoral

Călătoria cu trenul de la Suceava spre litoralul Mării Negre a ajuns la un prag critic în această vară, compania de transport feroviar fiind depăşită total de cererea de bilete. În loc să profite de faptul că are o cerere mare de bilete, CFR Călători îşi bate pur şi simplu joc de această şansă, şi asta nu numai la Suceava. Prima lovitură a fost că trenul sezonier Suceava Nord – Mangalia a fost introdus în circulaţie foarte târziu, de pe 29 iunie, lăsând toată Moldova fără legătura spre litoral aproape o lună din vară.  Acum, în plin sezon, vagoanele alocate pentru acest tren sunt de departe insuficiente.

Diminuare drastică a vagoanelor, faţă de anii trecuţi 

Dacă în anii trecuţi acest tren sezonier circula cu 12 sau chiar 14 vagoane în zilele de vârf, acum, în plin sezon, CFR Călători nu a putut asigura în majoritatea zilelor mai mult de 7 vagoane. Aici intră şi vagonul de clasa I, dar şi singurul vagon cuşetă. La cuşetă se vând doar locuri cu şase paturi, pentru a putea fi luaţi mai mulţi călători, dar  chiar şi aşa în multe zile biletele scoase la vânzare se epuizează în câteva ore. Având în vedere cererea, trenul Suceava Nord - Mangalia ar putea avea lejer trei cuşete şi un vagon de dormit pline, spun cei care cunosc bine situaţia. Vagoanele alocate de la Bucureşti sunt însă insuficiente, iar pentru trenul Suceava - Mangalia s-a găsit doar un singur vagon cuşetă.

Nici un bilet disponibil, la nici o clasă

Foarte mulţi sunt sucevenii care ne-au semnalat că nu au mai găsit nici un fel de bilete, cu mai multe zile înainte de plecarea spre litoralul Mării Negre. Locuri nu mai sunt nici măcar la banala clasă a II-a ori la clasa I, unde preţurile sunt foarte mari în raport cu serviciul oferit.

De altfel, dezastrul se poate vedea clar şi de pe site-ul CFR Călători, unde apar locurile disponibile la trenul Suceava - Mangalia pentru următoarele 30 de zile.

Am constatat cu stupoare, ieri, că pentru plecarea din Suceava spre Mangalia, la final de săptămână, în zilele de 10, 11 şi 12 august, nu mai este nici un loc disponibil. Nici pentru duminica următoare, pe 19 august, nu apar bilete disponibile.

Aşa se întâmplă de mai multe săptămâni, iar cei de la CFR Călători au mai găsit maximum un vagon de clasa a II-a suplimentar, însă nici acesta în fiecare zi.

„Ani de zile s-au plâns că nu sunt călători, că oamenii nu mai merg cu tenul, iar acum îşi bat joc de călători”, spun oamenii.

Criză generală de vagoane. Se merge din nou mult cu trenul în picioare

Cei de la companie invocă cel mai adesea faptul că foarte multe bilete sunt achiziţionate de studenţii care au gratuitate deplină, fapt care este adevărat. Totuşi, incapacitatea companiei de a asigura un număr de vagoane comparativ măcar cu cele de acum un an sau doi ani spune totul despre situaţia la care s-a ajuns. Un alt amănunt este că foarte multe trenuri locale, regio, au ajuns să circule doar cu un singur vagon, tot din cauza acestei crize, însă nici aşa nu se reuşeşte ca trenurile de pe rutele solicitate să aibă un număr suficient de vagoane.

O altă problemă este că în comparaţie cu alte regiuni, Moldova este în mod clar văduvită, atât ca număr de vagoane, cât şi ca grad de confort. 

Aglomeraţia şi faptul că se dau şi locuri în picioare amplifică şi starea de disconfort pe durata călătoriei, mai ales că şi la capitolul salubritate sunt probleme, uneori chiar foarte mari.

De altfel, se merge adesea în picioare cu trenul şi de la Suceava spre Iaşi ori spre Cluj-Napoca. O situaţie care aduce aminte deloc plăcut de perioada de dinainte de 1989. În loc să meargă spre mai bine, CFR Călători pare să se afunde tot mai mult.