Peste 100 de meşteri populari din mai multe zone etnografice expun la Muzeul Satului Bucovinean

Peste 100 de meşteri populari din mai multe zone etnografice ale ţării expun în aceste zile (3-5 august), la Muzeul Satului Bucovinean. „Lume, lume… hai la târg!” este îndemnul organizatorilor (Muzeul Bucovinei şi Consiliul Judeţean Suceava), care le propun sucevenilor şi turiştilor care se află în judeţ multă diversitate, meşteri populari autentici, un târg de antichităţi, dar şi delicioase produse gastronomice pentru toate gusturile şi buzunarele.

Fie că sunt meşteri care fac costume şi podoabe populare, cioplitori, ceramişti (ceramică utilitară şi decorativă), argintari, iconari (sticlă, lemn), fie că admirăm o pictură naivă, ouă încondeiate, obiecte din sticlă, metal, os, mobilier pictat, împletituri din lână, jucării croşetate, măşti, păpuşi din material textil, broderii, jucării tradiţionale din lemn etc., toate formează un univers al frumosului, pe care orice localnic sau nu ar trebui să-l descopere. Astăzi, de la ora 18:00, va susţine un concert trupa Corbu (folclor reinterpretat), iar duminică, 5 august, de la ora 18:00, vor urca pe scenă Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara Shukar din 10 Prăjini.

„O nouă formulă de târg, mai prietenoasă”

Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, ne-a spus că a propus anul acest „o nouă formulă de târg”, nu doar cu produse meşteşugăreşti, ci şi cu diverse alte produse care vorbesc despre tradiţii, un târg de antichităţi şi ateliere interactive educaţionale, precum şi spectacole muzicale.

„Practic, vrem, nu vrem, meşteşugul este transmis generaţiilor viitoare prin diverse forme: fie că vorbim de bijuterii decorate cu motive populare, fie că vorbim despre cămăşi purtate de noile generaţii care au elemente de decor tradiţional. Vorbim, de asemenea, despre obiecte de pielărie, de ceramică, de lemn, de produse care prin definiţie ilustrează tradiţia. Toate aceste produse le găsiţi la Suceava şi credem că prezentarea este diferită de celelalte ediţii şi mai prietenoasă”, a completat Emil Ursu. Tarifele de intrare la târg sunt absolut modice, sub 5 lei pentru adulţi şi un leu pentru copii. Anul acesta sunt reprezentate trei mari asociaţii: Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, Asociaţia Meşterilor Populari din Cluj, Asociaţia Meşterilor Populari din Braşov, alături de meşterii din Asociaţia Meşterilor Populari din Bucovina.

Oaspeţi la Suceava

De-a lungul aleii care străbate muzeul în aer liber, sucevenii pot întâlni înşiruiţi meşteri (majoritatea purtând costume populare specifice zonei pe care o reprezintă) care şi-au expus produsele pe mese şi standuri speciale. Pe Hodor Pălăguţa din judeţul Maramureş, care a venit pentru prima dată la târgul din Suceava, am întâlnit-o în zona meşterilor populari din Cluj. Ne-a spus că are doi băieţi în Cluj, acolo unde femeia predă artă tradiţională unor eleve de la Colegiul Pedagogic, eleve cu care a obţinut premii la Olimpiada de meşteşuguri.

„De mică am lucrat, am tors, am ţesut, am cusut baiere la trăistuţe, am cusut <cămeşi> la toată familia, pentru că pe timpuri era cânepă multă. Am adus la târgul de la Suceava covoare, trăistuţe, dar şi un război de ţesut, să vadă şi tinerii cum arată, şi un fuior de lână”, ne-a povestit femeia, care a învăţat să ţese de la mama ei, pe când era copil şi nu avea mai mult de 8 ani.

În apropiere de Hodor Pălăguţa le-am întâlnit pe Ana Georgescu şi Crina Boier (Art Bazar) din Cluj. Tinerele aveau expuse obiecte decorative, bijuterii etc. din ceramică pictată. Ana Georgescu ne-a povestit că de trei ani se ocupă doar de acest meşteşug. „Am folosit motive tradiţionale din Bucovina, simboluri româneşti, dar am încercat să fac şi o combinaţie între arta tradiţională şi contextul contemporan şi, cred eu, a ieşit o treabă frumoasă. Fac ceramică pictată de trei ani. Muncesc din ce în ce mai mult şi mai cu spor şi văd că sunt din ce în ce mai inspirată”, a completat tânăra.

Crina Boier (Art Bazar) a renunţat la un loc de muncă la birou, acum trei luni, pentru a picta ceramică: „Mă inspir din simbolurile tradiţionale de pe teritoriul României. Nu am o preferinţă neapărat. Îmi place să folosesc foarte mult nuanţa aceasta de teracotă. Mi se pare că este mult mai naturală şi merg spre natural, pentru că iubesc mult natura. Atât tinerii, cât şi adulţii apreciază ceea ce fac. Lucrez cu ceramică de aproximativ 6 ani.”

Diversitate

Pe meşterul argintar Mircea Crăciun, din Bucureşti, l-am găsit lucrând la un inel de argint (pe comandă). Ne-a povestit că face această meserie de 50 de ani. „Cu meseria asta mi-am crescut copiii, asta ştiu să fac”, ne-a spus meşterul, care mai avea expuse la standul său şi costume tradiţionale ţigăneşti, în special fuste, unele foarte vechi, recondiţionate, dar şi gablonţuri (inox, alamă, cupru etc.).

Tot la târg i-am întâlnit vineri pe soţii Ioan şi Mirabela Busuioc din Gura Humorului. Mirabela Busuioc a învăţat să coase cămăşi tradiţionale de la Virginia Sahlean, după care l-a iniţiat şi pe soţul ei, pentru a sta la „şezătoare” în familie. La început şi-au cusut cămăşi doar pentru ei, dar ulterior au primit comenzi şi acum vând produsele pe care le confecţionează cu trudă, pe pânză de casă, la preţuri cuprinse între 500 şi 1.000 de lei. Mirabela Busuioc confecţionează şi măşti.

Sucevenii care merg la târg pot să-i întâlnească şi pe Bedo Zoltan din Odorheiu Secuiesc, care confecţionează jucării din lemn, pe Mathe Denes din Corund, cu ceramică, dar şi pe producătorii locali sau din ţară cu delicioase produse gastronomice.