Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat, la finele săptămânii trecute, faptul că 1.090 de tineri au absolvit cele două școli de agenți de poliție din țară, cea de la Câmpina și cea de la Cluj-Napoca, și au fost repartizați în teritoriu, pentru a începe munca pentru care s-au pregătit.
O analiză detaliată, pe județe, arată că repartițiile s-au făcut extrem de neuniform, harta repartițiilor fiind pur și simplu sfidătoare în cazul Ilfovului, unde sunt repartizați 560 din totalul de 1090 de absolvenți ai promoției 2018.
Pentru un județ atât de întins ca Suceava au fost repartizați doar șase agenți de poliție. Acestora li se mai adaugă încă opt agenți, care au venit prin transfer la cerere la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Suceava, din alte județe, și patru ofițeri.
Conform datelor puse la dispoziție de comisarul-șef Ionuț Epureanu, purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava, gradul de încadrare de la nivelul poliției județene va ajunge astfel la 84,3%, cu un deficit de 15,7%, format din 249 de cadre, aici fiind incluși ofițeri, agenți, dar și personal contractual.
IPJ Suceava, codaș și în Moldova
Harta repartițiilor arată că, în timp ce la Suceava au fost distribuiți doar șase agenți, în Botoșani sunt 13, la Iași 29, la Bacău 14, la Neamț 15 și la Vaslui – 17. În țară sunt și județe care stau și mai prost ca Suceava, fiind câteva pentru care nu s-a repartizat nici măcar un agent. Un exemplu în acest sens este Cluj.
Sigur că fiecare poliție are particularități și este posibil ca unele inspectorate să nu aibă deficit mare de personal, însă cert este că la IPJ Suceava era mare nevoie de mai mulți oameni.
Foarte mulți suceveni fac școala de poliție, însă nu sunt repartizați la Suceava
Comisarul Marius Ciotău, președintele Corpului Național al Polițiștilor (CNP), organizația Suceava, s-a arătat vehement cu privire la modul în care s-au făcut repartițiile:
„La fiecare promoție din școlile de agenți de poliție, au absolvit câte 50 sau chiar 60 de tineri cu domiciliul în județul Suceava. Totuși, la absolvire, constatăm că nu se întorc în județ nici măcar 10%. Este o situație total anormală”.
Președintele CNP Suceava: „În orașe nu se mai văd patrule, efectivele din stradă s-au înjumătățit în ultimii ani"
Aceste probleme interne ale poliției au efecte directe asupra populației.
„În orașe nu se mai văd patrule, efectivele din stradă s-au înjumătățit în ultimii ani. S-a ajuns ca în unele municipii din județul Suceava să mai fie o singură patrulă pe tură, așa nu se poate ține sub control fenomenul infracțional”, a subliniat ofițerul care conduce Secția Rurală Gălănești și cunoaște bine situația reală, din teren.
El a subliniat că deficitul este și mai mare decât cel din cifre, pentru că în ultimii ani s-a redus și numărul de funcții.
Polițiștii care fac munca grea, de teren, tot mai puțini
Marius Ciotău a subliniat că mulți colegi s-au mutat pe posturi „călduțe”, care presupun în special munca de birou, în timp ce polițiștii de ordine publică și cei de investigații criminale, cei care intră în contact direct cu infractorii, sunt tot mai puțini.
„Nu avem oameni în stradă, care să surprindă infracțiuni în flagrant. De asemenea, avem o cercetare penală slabă, cu polițiști care învață din mers și din greșeli ce au de făcut pe linie de investigații criminale”, a mai subliniat Marius Ciotău.
Lider de sindicat: repartizare discreționară pe criterii fantasmagorice
Polițistul criminalist Bogdan Bănică, liderul Sindicatului Decus, și-a arătat și el nemulțumirea față de repartițiile făcute de mai marii Poliției Române:
„În pofida evenimentelor tragice de anul trecut, a întinderii, a situației operative extrem de complexă și diversificată, în pofida tuturor promisiunilor și angajamentelor, iată că am <beneficiat> de acoperirea a 2,4% din deficitul de personal al polițiștilor suceveni, realizată prin repartizarea discreționară efectuată la nivel de inspectorat general și pe criterii fantasmagorice doar de ei știute. Mulțumim conducătorilor iubiți”.
Acesta a mai declarat că „IPJ Suceava rămâne copilul urât (hidos) și urât (neiubit) al IGPR-ului”.
Lipsa polițiștilor din teren se vede deocamdată la faptele de furt și la spargerile la pont, cu prejudicii mari, care s-au înmulțit în aproape tot județul Suceava.
Faptele de ultraj asupra polițiștilor sunt și ele în număr mare și apar de cele mai multe ori tot din cauza numărului mic de oameni care lucrează în operativ, fără ca hoții să fie prinși.
Suceava mai este și județul în care, anul trecut, un polițist a fost ucis pe peronul Gării Burdujeni, iar altul a fost lovit cu sabia în cap, în timpul unei percheziții.
Măsurile de prevenire pentru ca astfel de evenimente dramatice să nu se mai întâmple au fost foarte puține, iar cea mai importantă ar fi trebuit să fie suplimentarea efectivelor. Singura măsură vizibilă în plus este cea că jandarmii fac mai des patrule împreună cu polițiștii, fără ca asta să rezolve prea mult problemele.
Mai trebuie spus și că s-a ajuns la deficit de personal și de oameni bine pregătiți pentru că politica din ultimii ani a Ministerului Afacerilor Interne privind pensionările nu a ținut cont de ce rămâne în urmă și nu a existat o strategie măcar pe termen mediu, pentru ca deficitul să fie ținut cât de cât sub control.
Problema lipsei de polițiști de ordine publică, adică de cei care fac patrule în stradă, a fost ridicată la modul cel mai serios și în raportul de activitate prezentat ieri, la Consiliul Județean Suceava, de către membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Suceava.
