La Mănăstirea Putna s-a încheiat la finalul săptămânii trecute ediția a XXI‑a a Simpozionului internațional de istorie „Colocviile Putnei”.
Unele dintre cele mai importante contribuții ale acestei ediții, conform informațiilor transmise de protosinghelul Ieremia Berbec (secretar) de la Mănăstirea Putna, au fost: demonstrarea faptului că Ștefan cel Mare a pus să se redacteze între anii 1495–1497 o istorie a propriei sale domnii, prezentată din punctul său de vedere, scrisă pentru a fi trimisă în Occident și păstrată într‑o traducere germană de la 1502 – cunoscuta cronică moldo‑germană; faptul că a existat o continuitate în activitatea Școlii muzicale de la Putna după moartea Protopsaltului Eustatie – fondatorul acestei școli și autorul a mai multor manuscrise muzicale, cu multe compoziții personale – prin ucenicul acestuia, Protopsaltul Pafnutie, de la care s‑au păstrat două manuscrise muzicale frumos caligrafiate; evidențierea rolului capital al memoriei și imaginii lui Ștefan cel Mare în efortul unionist din anii 1917–1918, îndeosebi în Basarabia, unde imaginea Sfântului Ștefan a substituit‑o pe cea a țarilor Rusiei în casele basarabenilor.
Te Deum
Conform datelor oferite de protosinghelul Ieremia Berbec (secretar) de la Mănăstirea Putna, ediția din acest an a colocviului internațional s‑a deschis în ziua de miercuri, 11 iulie, cu slujba Te Deum‑ului oficiată în biserica voievodală de gazda evenimentului, starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi. După slujba de binecuvântare, a urmat deschiderea oficială a Colocviului în Sala Mare a Casei Domnești. Arhimandritul Melchisedec a mulțumit tuturor participanților la Colocviu și tuturor colaboratorilor Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna pentru contribuția la desfășurarea celor 21 de ediții ale „Colocviilor Putnei” și la proiectele editoriale ale Centrului – 25 de fascicule ale revistei de istorie „Analele Putnei” și peste 25 de lucrări de specialitate despre epoca Sfântului Ștefan cel Mare, istoria Mănăstirii Putna și a altor mănăstiri din Moldova și Bucovina.
Excursie de studiu la Mănăstirea Tazlău – ctitorie a Sfântului Ștefan cel Mare
În continuare, vicepreședintele Centrului „Ștefan cel Mare”, prof. univ. dr. Ștefan S. Gorovei, a prezentat ultimele publicații ale Centrului: numerele 1 și 2 pe anul 2017 ale revistei „Analele Putnei” și ediția anastatică a lucrării clasice Mânăstirea și comuna Putna, publicată în anul 1905 de Preotul Dimitrie Dan, paroh în comuna Straja, pe atunci aflată în Imperiul Austro‑Ungar, și membru corespondent al Academiei Române. Istoricul ieșean a evocat cu deosebit respect personalitatea preotului istoric și folclorist, care a publicat lucrări de pionierat despre istoria mănăstirilor din Bucovina, dar și despre diferitele etnii și tradiții din Bucovina. Tot cu această ocazie a fost lansată și lucrarea monahului Alexie Cojocaru, Pomelnicele Mănăstirii Putna și ale schiturilor ei. Sesiunile de comunicări au început miercuri seara și au continuat de-a lungul celei de a doua zi. În ziua de vineri, 13 iulie, participanții la Colocviu s-au deplasat într-o excursie de studiu la Mănăstirile Tazlău – ctitorie a Sfântului Ștefan cel Mare, care a suferit puține intervenții de-a lungul secolelor – și Bistrița-Neamț, unde se desfășoară săpături arheologice sub supravegherea arheologului Adrian Andrei Rusu, participant la Colocviu. Adrian Andrei Rusu a fost ghidul participanților la aceste două mănăstiri.
Parastas
Sesiunile de comunicări s-au reluat în ziua de sâmbătă, 14 iulie. Imediat după sesiunea de comunicări de dimineață, în biserica voievodală a avut loc slujba parastasului pentru istoricii Șerban Papacostea și Neagu Djuvara, colaboratori ai Centrului „Ștefan cel Mare”. Din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, slujba a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și un sobor de clerici de la Mănăstirea Putna. În cuvântul său, Preasfințitul Damaschin a spus: „Gândul de pomenire a venit din partea unor colegi și s-a înfăptuit în prezența lor și aceasta arată ceva care, din păcate, astăzi lipsește multora, din diferite bresle. Arată că nu suntem fără predecesori, că nu am apărut de nicăieri și mergem spre nicăieri. Este un sentiment de adâncă recunoștință față de cei care ne-au format, care au contribuit la bunul mers al breslei. Ne așezăm într-o tradiție.”
Lansări de carte
Conform informațiilor transmise de protosinghelul Ieremia Berbec (secretar) de la Mănăstirea Putna, ultima comunicare a fost cea susținută de Mircea-Cristian Ghenghea, de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, intitulată Stindardul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Zografu. Ecouri franceze și semnificații românești în contextul anilor 1917–1918. Pentru o succintă prezentare a tuturor comunicărilor prezentate, se poate consulta pagina de internet a Centrului „Ștefan cel Mare”: www.centrulstefancelmare.ro. După ultima sesiune de comunicări, în seara zilei de sâmbătă, 14 iulie, a avut loc festivitatea de închidere a ediției a XXI-a a „Colocviilor Putnei”. Cu această ocazie au mai fost lansate câteva publicații ale Centrului „Ștefan cel Mare”. În primul rând, Adrian Andrei Rusu a lansat volumul Lapidariul Putnei, un mai vechi proiect al Centrului. Apoi au mai fost lansate două istorii vechi ale Mănăstirii Putna, semnate de Franz Adolf Wickenhauser și Karl Adolf Romstorfer, traduse din limba germană și grupate într-un singur volum și, astfel, redate circuitului științific.
Pe 3 septembrie 2019 se împlinesc 550 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna de către Mitropolitul Teoctist I
Ultimul care a luat cuvântul în cadrul colocviului, gazda evenimentului, starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec, a anunțat faptul că anul viitor, pe 3 septembrie, se împlinesc 550 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna de către Mitropolitul Teoctist I. Cu ocazia acestei aniversări se dorește ca nou-construitul Centru Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” să fie sfințit duminică, 1 septembrie 2019, iar ediția „Colocviilor Putnei” din septembrie, anul viitor, să se desfășoare în sala de conferințe a acestui Centru. Arhimandritul Melchisedec a mulțumit încă o dată participanților la această ediție a „Colocviilor Putnei”, menționând că în cele 21 de ediții de până acum ale „Colocviilor Putnei” au participat 119 profesori și cercetători, nu numai români, ci și din Franța, Austria, Polonia, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Grecia, Italia, dintre care nouă au plecat la Domnul și pentru ei s-a făcut o rugăciune înaintea Preabunului Dumnezeu. În încheiere, părintele arhimandrit Melchisedec a urat ca „duhul unității și al păcii să călăuzească inimile tuturor colaboratorilor Centrului de cercetare și documentare Ștefan cel Mare”.
