Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La Mănăstirea Putna s-a încheiat la finalul săptămânii trecute ediţia a XXI‑a a Simpozionului internaţional de istorie „Colocviile Putnei”.
Unele dintre cele mai importante contribuţii ale acestei ediţii, conform informaţiilor transmise de protosinghelul Ieremia Berbec (secretar) de la Mănăstirea Putna, au fost: demonstrarea faptului că Ştefan cel Mare a pus să se redacteze între anii 1495–1497 o istorie a propriei sale domnii, prezentată din punctul său de vedere, scrisă pentru a fi trimisă în Occident şi păstrată într‑o traducere germană de la 1502 – cunoscuta cronică moldo‑germană; faptul că a existat o continuitate în activitatea Şcolii muzicale de la Putna după moartea Protopsaltului Eustatie – fondatorul acestei şcoli şi autorul a mai multor manuscrise muzicale, cu multe compoziţii personale – prin ucenicul acestuia, Protopsaltul Pafnutie, de la care s‑au păstrat două manuscrise muzicale frumos caligrafiate; evidenţierea rolului capital al memoriei şi imaginii lui Ştefan cel Mare în efortul unionist din anii 1917–1918, îndeosebi în Basarabia, unde imaginea Sfântului Ştefan a substituit‑o pe cea a ţarilor Rusiei în casele basarabenilor.
Te Deum
Conform datelor oferite de protosinghelul Ieremia Berbec (secretar) de la Mănăstirea Putna, ediţia din acest an a colocviului internaţional s‑a deschis în ziua de miercuri, 11 iulie, cu slujba Te Deum‑ului oficiată în biserica voievodală de gazda evenimentului, stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, dimpreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. După slujba de binecuvântare, a urmat deschiderea oficială a Colocviului în Sala Mare a Casei Domneşti. Arhimandritul Melchisedec a mulţumit tuturor participanţilor la Colocviu şi tuturor colaboratorilor Centrului de Cercetare şi Documentare "Ştefan cel Mare" al Sfintei Mănăstiri Putna pentru contribuţia la desfăşurarea celor 21 de ediţii ale „Colocviilor Putnei” şi la proiectele editoriale ale Centrului – 25 de fascicule ale revistei de istorie „Analele Putnei” şi peste 25 de lucrări de specialitate despre epoca Sfântului Ştefan cel Mare, istoria Mănăstirii Putna şi a altor mănăstiri din Moldova şi Bucovina.
Excursie de studiu la Mănăstirea Tazlău – ctitorie a Sfântului Ştefan cel Mare
În continuare, vicepreşedintele Centrului "Ştefan cel Mare", prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, a prezentat ultimele publicaţii ale Centrului: numerele 1 şi 2 pe anul 2017 ale revistei „Analele Putnei” şi ediţia anastatică a lucrării clasice Mânăstirea şi comuna Putna, publicată în anul 1905 de Preotul Dimitrie Dan, paroh în comuna Straja, pe atunci aflată în Imperiul Austro‑Ungar, şi membru corespondent al Academiei Române. Istoricul ieşean a evocat cu deosebit respect personalitatea preotului istoric şi folclorist, care a publicat lucrări de pionierat despre istoria mănăstirilor din Bucovina, dar şi despre diferitele etnii şi tradiţii din Bucovina. Tot cu această ocazie a fost lansată şi lucrarea monahului Alexie Cojocaru, Pomelnicele Mănăstirii Putna şi ale schiturilor ei. Sesiunile de comunicări au început miercuri seara şi au continuat de-a lungul celei de a doua zi. În ziua de vineri, 13 iulie, participanţii la Colocviu s-au deplasat într-o excursie de studiu la Mănăstirile Tazlău – ctitorie a Sfântului Ştefan cel Mare, care a suferit puţine intervenţii de-a lungul secolelor – şi Bistriţa-Neamţ, unde se desfăşoară săpături arheologice sub supravegherea arheologului Adrian Andrei Rusu, participant la Colocviu. Adrian Andrei Rusu a fost ghidul participanţilor la aceste două mănăstiri.
Parastas
Sesiunile de comunicări s-au reluat în ziua de sâmbătă, 14 iulie. Imediat după sesiunea de comunicări de dimineaţă, în biserica voievodală a avut loc slujba parastasului pentru istoricii Şerban Papacostea şi Neagu Djuvara, colaboratori ai Centrului "Ştefan cel Mare". Din încredinţarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, slujba a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi un sobor de clerici de la Mănăstirea Putna. În cuvântul său, Preasfinţitul Damaschin a spus: „Gândul de pomenire a venit din partea unor colegi şi s-a înfăptuit în prezenţa lor şi aceasta arată ceva care, din păcate, astăzi lipseşte multora, din diferite bresle. Arată că nu suntem fără predecesori, că nu am apărut de nicăieri şi mergem spre nicăieri. Este un sentiment de adâncă recunoştinţă faţă de cei care ne-au format, care au contribuit la bunul mers al breslei. Ne aşezăm într-o tradiţie.”
Lansări de carte
Conform informaţiilor transmise de protosinghelul Ieremia Berbec (secretar) de la Mănăstirea Putna, ultima comunicare a fost cea susţinută de Mircea-Cristian Ghenghea, de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, intitulată Stindardul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Zografu. Ecouri franceze şi semnificaţii româneşti în contextul anilor 1917–1918. Pentru o succintă prezentare a tuturor comunicărilor prezentate, se poate consulta pagina de internet a Centrului "Ştefan cel Mare": www.centrulstefancelmare.ro. După ultima sesiune de comunicări, în seara zilei de sâmbătă, 14 iulie, a avut loc festivitatea de închidere a ediţiei a XXI-a a „Colocviilor Putnei”. Cu această ocazie au mai fost lansate câteva publicaţii ale Centrului "Ştefan cel Mare". În primul rând, Adrian Andrei Rusu a lansat volumul Lapidariul Putnei, un mai vechi proiect al Centrului. Apoi au mai fost lansate două istorii vechi ale Mănăstirii Putna, semnate de Franz Adolf Wickenhauser şi Karl Adolf Romstorfer, traduse din limba germană şi grupate într-un singur volum şi, astfel, redate circuitului ştiinţific.
Pe 3 septembrie 2019 se împlinesc 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna de către Mitropolitul Teoctist I
Ultimul care a luat cuvântul în cadrul colocviului, gazda evenimentului, stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec, a anunţat faptul că anul viitor, pe 3 septembrie, se împlinesc 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna de către Mitropolitul Teoctist I. Cu ocazia acestei aniversări se doreşte ca nou-construitul Centru Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” să fie sfinţit duminică, 1 septembrie 2019, iar ediţia „Colocviilor Putnei” din septembrie, anul viitor, să se desfăşoare în sala de conferinţe a acestui Centru. Arhimandritul Melchisedec a mulţumit încă o dată participanţilor la această ediţie a „Colocviilor Putnei”, menţionând că în cele 21 de ediţii de până acum ale „Colocviilor Putnei” au participat 119 profesori şi cercetători, nu numai români, ci şi din Franţa, Austria, Polonia, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Grecia, Italia, dintre care nouă au plecat la Domnul şi pentru ei s-a făcut o rugăciune înaintea Preabunului Dumnezeu. În încheiere, părintele arhimandrit Melchisedec a urat ca „duhul unităţii şi al păcii să călăuzească inimile tuturor colaboratorilor Centrului de cercetare şi documentare Ştefan cel Mare”.
