Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
A VIII-a ediţie a conferinţei ”Discurs critic şi variaţie lingvistică", organizată în perioada 12-13 iulie a.c., de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii „Ștefan cel Mare” Suceava şi Asociaţia pentru studii filologice Akademos, în parteneriat cu Departamentul de Filologie, Literatură şi Lingvistică de la Universitatea din Pisa, Italia, a fost dedicată Centenarului Marii Uniri din 1918. Derulată sub titlul „Memorie, discurs, literatură”, obiectivul manifestării, declarat la deschiderea lucrărilor de către prof. univ. dr. Rodica Nagy, este înţelegerea evenimentelor premergătoare Marii Uniri și a celor petrecute în ultima sută de ani, iar cel mai potrivit loc pentru aceasta este universitatea, „un spaţiu-tezaur care gestionează cunoașterea”. Comunicările rezultate în urma activităţii de cercetare a profesorilor și doctoranzilor, prezentate pe parcursul celor două zile la USV, sunt o „reverenţă înaintașilor noștri”, după cum a spus prof. Nagy, o celebrare reală, nu simulată, a limbii naţionale și a progresului cercetării lingvistice, a literaturii ultimilor 100 de ani.
Despre „responsabilitatea majoră faţă de informaţia transmisă”, despre etica cercetării și despre istoria valorilor europene în spaţiul bucovinean a vorbit prof. univ. dr. Mircea Diaconu, prorector al USV. Prof. Diaconu a evocat două personalităţi: preotul Andrei Popovici, care a refuzat să recunoască autoritatea imperială habsburgică și, peste ani, nepotul său Traian Popovici, primar al Cernăuţiului, care și-a riscat viaţa și libertatea pentru a salva de la deportare și moarte 20.000 de evrei. „Aceste două episoade vorbesc despre un spirit bucovinean, despre europenism și toleranţă”, a spus universitarul.
Rolul cercetării academice în păstrarea memoriei a fost subliniat și de decanul Facultăţii de Litere, prof. univ.dr. Luminiţa Turcu, și de prof.univ.dr. Elena Brîndușa Steiciuc.
Peste 80 de participanţi la conferinţa „Memorie, discurs, literatură”
Primele conferinţe în plen au fost susţinute de prof. Antonietta Sanna, de la Universitatea din Pisa - „Comment dire la guerre? Le regard d’une génération infortunée” și de directorul Școlii Doctorale din cadrul USV, prof. Rodica Nagy - „O gramatică a limbii române de la 1918”. Comunicarea prof. Nagy a fost o pledoarie pentru „cultivarea și menţinerea conștiinţei naţionale prin intermediul limbii” și un gest de dreptate faţă de latinistul basarabean Axinte Frunză, autor al unei gramatici bilingve română-rusă, publicată în 1918. Prof. Nagy a subliniat că, deși numele „straniului profesor” nu este reţinut de istoria gramaticilor românești, Axinte Frunză și activitatea lui pe tărâm lingvistic este importantă „în contextul evenimentelor sociale și istorice”. Evocarea lui în cadrul conferinţei de ieri reprezintă „un omagiu adus conaţionalilor noștri basarabeni și Marii Uniri”, a afirmat prof. Rodica Nagy.
La conferinţa organizată de USV au participat peste optzeci de profesori, doctoranzi şi masteranzi de la universităţi din România şi din străinătate, printre care Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Universitatea din Craiova, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, Universitatea Dschang, Camerun, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova, Universitatea din Oviedo, Spania, Universitatea din Zurich, Elveţia, Universitatea Hassan II, Casablanca, Maroc.
Axele tematice ale lucrărilor sunt: Limbă literară şi limbă naţională. Politici lingvistice după Primul Război Mondial; Memoria textului. Istorie, discurs, mentalitate; Perspective istorice asupra Primului Război Mondial; Mutaţii politice, lingvistice, literare. Graniţe în mişcare; Varia.
În cadrul conferinţei a avut loc și lansarea volumului „Profesorul nostru”, D. Irimia, coordonat de Cristina Irimia şi de Dinu Moscal, apărut recent la Editura Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi.
