Valoarea unui spital este dată de serviciile pe care le oferă pacienţilor şi de calitatea acestora, de capacitatea pe care o are de a utiliza cât mai eficient resursele de care dispune. Tipurile de pacienţi trataţi într-un spital, în funcţie de diagnostic şi gravitate, sunt exprimate statistic în ceea ce se numeşte complexitatea cazurilor - case mix. Raportul dintre resursele necesare spitalului în concordanţă cu pacienţii trataţi dau indicele de complexitate a cazurilor (indicele de case mix - ICM) al unui spital.
Preşedintele director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CAS) Suceava, Cristi Bleorţu, a declarat, ieri, că analiza ICM la spitalele din judeţul Suceava arată în 2018 o creştere a acestui indicator, faţă de 2017, la majoritatea unităţilor medicale. Din datele statistice reiese că cea mai mare creştere, de 0,11, a avut-o Spitalul Municipal Vatra Dornei, urmat de Spitalul Municipal Rădăuţi şi de spitalul privat Bethesda, din municipiul Suceava, de 0,09.
Reduceri ale ICM, de 0,01 şi 0,001, s-au înregistrat doar la Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret şi la Spitalul de Boli Cronice Siret deoarece la aceste unităţi medicale numărul bolnavilor cu afecţiuni acute, luaţi în calcul pentru ICM, este extrem de redus. Directorul Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret, Tiberiu Rotaru, a declarat, ieri, că în unitatea medicală pe care o conduce sunt 15, maximum 20 de pacienţi/lună cu afecţiuni acute.
Risc minim de creştere artificială a ICM
În ceea ce priveşte majorarea ICM, preşedintele CAS, Cristi Bleorţu, o explică prin creşterea calităţii actului medical, datorită investiţiilor în echipamente şi aparatură medicală şi perfecţionării personalului.
Întrebat dacă spitalele pot creşte artificial ICM prin adăugare de diagnostice secundare, cu scopul de a obţine o creştere a finanţării, preşedintele CAS Suceava a răspuns că acest risc este redus la minimum. „Foile de observaţie sunt raportate la Şcoala Naţională de Management Sanitar şi acolo sunt validate lunar. Foile validate de şcoală sunt transmise la Casa de Asigurări de Sănătate pentru verificare şi revalidare. La acţiunile de control sunt verificate şi controlate şi foile de observaţie”, a explicat Bleorţu.
El a subliniat că diagnosticele secundare nu beneficiază de finanţare şi că sistemul de verificare şi control este astfel conceput încât posibilităţile de înşelare a sistemului sunt minime. Diagnosticele secundare trebuie susţinute în foaia de observaţie şi de examene clinice sau paraclinice pentru a fi luate în considerare la evaluarea complexităţii cazului tratat.
Invalidarea ICM-ului raportat de un spital din judeţ s-a înregistrat în 2010, când s-au luat imediat măsurile necesare pentru recalculare corectă şi finanţare conform valorii reale.