Acum 514 ani, domnitorul Ştefan cel Mare lăsa în urmă o Moldovă unită şi puternică. Pleca la ceruri în plânsetele unui întreg popor, care l-a jeluit şi l-a condus de la Cetatea de Scaun a Sucevei către locul unde îşi doarme somnul de veci, la Mănăstirea Putna. Ieri, 2 iulie 2018, Moldova lui Ştefan cel Mare nu mai era cea de acum mai bine de cinci secole. Istoria şi-a pus amprenta într-un mod crunt asupra acestei părţi a Europei şi a neamului românesc.
Chiar dacă multe dintre teritoriile pe care Ştefan cel Mare le-a avut în administrare sunt departe de casă, spiritul unionist s-a simţit mai mult decât oricând. Şi acest spirit l-au insuflat în special oamenii veniţi din stânga Prutului, care nu au renunţat niciodată la gândul lor de unire.
Dorinţă de unificare şi de o parte şi de alta a Prutului
Anatolie Caraman este urmaşul lui Anton Caraiman, unul dintre oamenii care la 27 martie 1918 semnau actul prin care Basarabia revenea la patria mamă. Chiar dacă în secolul care s-a scurs din numele de familie a dispărut un „i”, patriotismul a rămas la fel de puternic.
Pe Anatolie Caraman l-am întâlnit ieri la Putna, în curtea mănăstirii. Îmbrăcat în uniformă de colonel, preşedintele Asociaţiei Tiras Tighina este extrem de onorat că face parte dintr-o familie care a scris istorie prin actul unionist de la 27 martie 1918.
Imediat îşi revine la realităţile de astăzi şi remarcă faptul că unirea nu este dorită la Bucureşti, iar acest lucru doare foarte tare.
„Cheia reîntregirii este la Bucureşti, dar aici nimeni nu face nimic pentru a combate propaganda Imperiului Rus în Moldova. Radioul şi televiziunea din Moldova sunt practic instrumente de propagandă ruseşti. Am mare încredere că lucrurile se vor schimba, mai ales că am reuşit să ţinem sus stindardul şi pe vremea lui Voronin”, a arătat Anatolie Caraman.
Dorinţa de refacere a unităţii naţionale este susţinută şi de foarte multă lume din dreapta Prutului. La Putna a ajuns şi Mihai Nicolae, de la Bârlad. Avea asupra sa nu doar un steag cu tricolorul şi pe care era imprimată România Mare cu mâini prinse între ele, ci şi un discurs optimist.
„Cred în reîntregirea neamului nostru, dar nu prin intermediul celor care ne conduc, ci prin oamenii simpli. Noi trebuie să realizăm acest ideal, să arătăm adevărata faţă a acestei ţări”, a spus Mihai Nicolae.
Personalitatea lui Ştefan cel Mare, omagiată şi de prelaţi din Ucraina
Despre personalitatea domnitorului Ştefan cel Mare şi rolul său în istoria Moldovei a vorbit şi Velnic Melchisedec, stareţul Mănăstirii Putna.
„În 2004, la împlinirea a 500 de ani de la moartea marelui domnitor, o tânără din Orhei a spus <Astăzi, Ştefan cel Mare ne-a unit pe toţi, cine îl va urma?>. După 14 ani vreau să-i răspund: tot Ştefan cel Mare. Eminescu şi generaţia lui au organizat la Putna, în 1871, o primă manifestare la mormântul lui Ştefan cel Mare. Au adus o urnă cu pământ din toate provinciile istorice româneşti pe care au scris <Apărătorul existenţei române>. Această urnă se află acum în muzeul Mănăstirii Putna şi spune totul despre marele patriot Ştefan cel Mare”, a arătat stareţul Mănăstirii Putna.
Acesta a dorit să-i mulţumească şi secretarului de stat de la Ministerul Culturii şi Cultelor, Victor Opaschi, cu ajutorul cărora au fost tipărite trei cărţi extrem de importante.
Un mesaj a venit tocmai din regiunea separatistă din Estul Ucrainei. Invitat la evenimentul de ieri, Mitropolitul Mitrofan de Lugansk şi Alchevsk a ţinut să arate că „astăzi, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte un mare erou, o personalitate care a fost un mare conducător şi a devenit şi o personalitate sfântă. Faptul că a ridicat peste 40 de biserici pe care le-a lăsat în urma sa spune totul despre sfinţenia sa”.
Vorbele adresate oamenilor din curtea mănăstirii au venit la finalul Liturghiei, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Teofan al Moldovei împreună cu Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopul Macarie al Europei de Nord şi Episcopul vicar Damaschin Dorneanul.
Cântecele patriotice au fost puternic aplaudate şi apreciate
Manifestările de ieri de la Putna au cuprins şi un recital susţinut de Orchestra-Model şi Corul „Credo” ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi de Corul „Glasul Bucovinei” al Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni.
Au fost intonate în special melodii patriotice, iar oaspeţii din Republica Moldova au ţinut capul de afiş, fiind aplaudaţi puternic de oamenii prezenţi în curtea Mănăstirii Putna.
A urmat apoi momentul depunerii de coroane de flori la mormântul domnitorului Ştefan cel Mare din incinta mănăstirii, pentru ca la final să se înregistreze un alt moment important al acţiunilor de ieri.
Mai exact, a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”, un mic complex memorial dedicat jertfei românilor de pretutindeni şi din toate timpurile pentru libertate, independenţă şi demnitate naţională şi, în mod special, românilor care au fost ucişi în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, seceraţi de gloanţele armatei sovietice.
Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiţă de piatră, spaţii pentru depunerea de flori şi aprinderea de lumânări, inscripţii cu numele satelor de unde au pornit spre România cei ucişi atunci şi o cişmea.
La finalul ceremonialului religios derulat cu ocazia inaugurării portalului a fost susţinut un recital de către Grupul Vocal-Tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus.