Conducerea ACET Suceava crede că există şi alţi responsabili de poluarea râului Suceava

Deversările din staţia de epurare a oraşului Suceava, care par să fi cauzat mortalitatea masivă de peşte de pe râul Suceava în aval de zona industrială a municipiului, nu reprezintă singura cauză care a provocat poluarea importantă a apelor râului. Potrivit unui raport prezentat de către conducerea ACET Suceava în cadrul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, poluarea produsă în dreptul satelor Lisaura şi Tişăuţi ar fi putut fi provocată şi de către deversarea neautorizată a vidanjelor şi a resturilor chimice/organice rezultate din diferite activităţi agricole din zonă.

Staţia de Epurare primeşte ape uzate menajere din principalele cartiere ale municipiul Suceava: Centru, Obcini, Zamca, Iţcani, Burdujeni, din localităţile limitrofe Ipoteşti, Lisaura, Tişăuţi, Sf. Ilie, Şcheia şi Salcea, precum şi ape uzate industriale de la agenţii economici din Suceava şi din zona Şcheia.

În dimineaţa zilei de 12 iunie, probele de laborator ridicate de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava au indicat valori de poluare mari în zona staţiei de epurare a ACET. Aceste valori mărite au fost înregistrate mai ales în colectorul C, care preia ape uzate industriale, deservind zona blocurilor ANL de pe strada Privighetorii, strada Nicolae Iorga, zona comercială Suceava, o serie de agenţi economici de pe Calea Unirii, traversând incinta AMBRO, după care din nou preia ape uzate menajere de la operatori economici din zona mallurilor din Suceava şi alţi operatori până la descărcare în staţia de epurare.

Creşterea nivelului de poluare a condus la scăderea concentraţiei de oxigen în râul Suceava, aceasta fiind cauza declarată de Garda de Mediu Suceava pentru mortalitatea piscicolă, pe fondul unui debit foarte scăzut al râului Suceava şi al unei temperaturi exterioare mari.

Poluarea ar putut fi cauzată de deversarea neautorizată a vidanjelor şi a resturilor chimice/organice rezultate din diferite activităţi agricole

Conducerea ACET Suceava consideră însă că pot fi inventariate şi alte cauze ale poluării, între care directorul ACET, Ştefan Groza, aminteşte în raport: ”E vorba de deversarea neautorizată a vidajelor autorizate şi neautorizate în canalizarea oraşului a unor ape uzate puternic, impurificate, care nu se încadrează în valorile impuse de lege prin normativul tehnic NTPA 002/2002, în special pe timpul nopţii, când nu este asigurat un debit de diluţie cu ape menajere, iar un alt mod de poluare se poate manifesta înaintea unor fenomene meteorologice ce presupun averse de ploaie, cu sau fără caracter torenţial, prin descărcarea directă de către persoane necunoscute, în albia râului Suceava din zona limitrofă staţiei de epurare sau a pâraielor Vătafu şi Cetăţii, afluenţi ai râului Suceava, a resturilor chimice/organice rezultate din fose sau bazine vidanjabile, lucrări agricole sau procese industriale, spălarea diverselor utilaje utilizate în tratamente chimice agricole”.

Pentru respectarea prevederilor din normativul NTPA 002/2002, compartimentul de Calitate-Mediu din cadrul ACET Suceava a stabilit un program de monitorizare şi control al agenţilor economici cu risc de potenţiali poluatori, între măsurile de stopare a fenomenului de poluare fiind dispuse monitorizarea parametrilor pe intrări în Staţia de Epurare din 2 în 2 ore, monitorizarea evacuărilor din AMBRO SA de opt ori în 24 ore, din canalul colector care traversează incinta societăţii AMBRO, mărirea capacităţii de aerare a treptei biologice prin utilizarea tuturor aeratoarelor mecanice şi creşterea la maximum a timpului de funcţionare a acestora, notificarea agenţilor economici potenţiali poluatori care au avut depăşiri la indicatorii de calitate, precum şi notificarea Comisariatului Gărzii de Mediu Suceava, Agenţiei de Mediu Suceava şi Serviciului de Gospodărire a Apelor Suceava despre principalii agenţi economici care nu se încadrează în indicatorii de calitate impuşi.