Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Listele cu rezultatele finale de la evaluarea naţională din acest an surprind câteva diferenţe mari şi greu de explicat dintre notele iniţiale şi notele de după contestaţii ale mai multor candidaţi.
Mai exact, elevi notaţi într-o primă fază cu calificative slabe, de 4, 5 sau 6, au fost apreciaţi de cea de-a doua comisie de evaluare cu note chiar şi cu 2 puncte mai mari.
Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie cazul unei eleve de la Şcoala Gimnazială Zamostea, care a obţinut la limba română 5,35, însă după contestaţie a fost evaluată cu 7,40, adică cu 2,05 puncte mai mult.
De cealaltă parte, la matematică, unde teoretic nu e loc de subiectivism, o lucrare notată cu 7,80 în prima fază a primit nota 9,10 după contestaţii. Lucrarea aparţine unei eleve de la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Gura Humorului. Iar o altă elevă, de la liceul din Moldoviţa, notată cu 6,3 iniţial, a obţinut după contestaţii 8,2. Aşadar o diferenţă de 1,9 punte.
Aceste trei exemple surprind neplăcut şi ridică unele semne de întrebare asupra modului în care au fost corectate lucrările. Sigur, întotdeauna este loc de greşeală chiar şi cu baremul în faţă, însă diferenţe repetate şi deloc de neglijat aduc suspiciuni asupra profesionalismului de care dau dovadă o parte dintre cei care corectează lucrările.
Este adevărat că în cazul lucrărilor de limba şi literatura română poate exista o doză de subiectivism, însă multe dintre diferenţe sunt substanţiale.
Iar în cazul examenului de la final de clasa a VIII-a, aceste discrepanţe pot face diferenţa dintre admiterea la un liceu de top sau la un liceu de nivel mediu, iar o notă chiar şi cu câteva sutimi mai mică poate diminua semnificativ şansele candidatului de a ocupa un loc la liceul dorit.
Lista exemplelor continuă
Continuăm lista exemplelor care dovedesc că nu toate lucrările au fost corectate cu responsabilitate.
Un candidat de la Şcoala Gimnazială Nr. 10 Suceava a primit o notă cu 1,45 puncte mai mare după contestaţii, la proba de limba română, de la 6 la 7,45. Tot 1,45 puncte în plus a primit şi o elevă de la şcoala din Iaslovăţ, care a fost notată iniţial cu 7,30 la limba română, cea de-a doua comisie de corectare apreciind lucrarea cu 8,75. Şi de la Şcoala Nr. 1 Suceava un elev a primit tot 1,45 de puncte în plus, de la 5,55 la 7,00, tot la limba română.
O majorare de 1,4 puncte, de la nota 8 la 9,40, a primit o elevă de la Colegiul „Dragoş Vodă” Câmpulung, tot la proba de limba română. Unei alte candidate, de la şcoala din Bursuceni, contestaţia i-a adus 1,4 puncte, de la 5,7 la 7,1.
La matematică de această dată, o elevă a Şcolii Nr. 1 Suceava figurează cu 9,4, după ce iniţial fusese notată cu 8,4. Şi tot la matematică, un candidat de la Şcoala „Ion Irimescu” Fălticeni care a făcut contestaţie a primit 1,20 puncte în plus, de la 6,75 la 7,95.
Iar lista diferenţelor mari între nota iniţială şi nota după recorectare continuă cu alte zeci de exemple.
La Suceava, 523 din totalul de 779 de contestaţii depuse la examenul de evaluare naţională au fost soluţionate în favoarea elevilor.
Astfel, 67% dintre lucrările reevaluate au primit note mai mari la a doua corectare.
La limba şi literatura română au fost depuse 441 de contestaţii, 17 note rămânând cu acelaşi calificativ, 318 note au fost majorate, iar 106 note au fost micşorate. La proba de matematică, după recorectare, din cele 338 de note contestate, 37 au rămas nemodificate, 205 au crescut, iar 96 de lucrări au primit o notă mai mică. Lucrările au fost corectate într-un alt judeţ.
