Șase ierarhi, un sobor impresionant de preoți și zeci de mii de pelerini şi localnici, la procesiunea de Sânziene

Șase ierarhi, un sobor impresionant de preoți și zeci de mii de pelerini şi localnici au participat anul acesta la procesiunea de Sânziene, pe străzile Sucevei. Sfânta Liturghie de la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava a fost oficiată duminică, 24 iunie, în curtea mănăstirii, de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, zeci de preoți și diaconi.

Mii de pelerini din țară și străinătate

Pe tot parcursul Sfintei Liturghii, credincioşii veniți din diferite colțuri ale țării au stat în continuare la rând pentru a ajunge la raclă şi pentru a se închina Sfântului Ioan cel Nou. Ca în fiecare an, sărbătoarea Sânzienelor, hramul Sucevei, este una impresionantă, reunind oameni din țară, dar și de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina etc.) După Sfânta Liturghie, cuvântul de învățătură a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date Corul mixt al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dirijor pr. prof. Lucian Tablan Popescu. La sfârşitul Sfintei Liturghii, s-a citit rugăciunea de dezlegare. Pelerinii au primit anaforă şi au fost binecuvântaţi de înalţii ierarhi. La marea sărbătoare a Sânzienelor au participat stareţe şi stareţi de mănăstiri din Bucovina, protopopi, preoţi, călugări, călugăriţe.

Procesiune pe străzile Sucevei

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, i-a mulțumit Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teofan, pentru „osteneala drumului, pentru slujire, pentru cuvântul de zidire spus din inimă”, dar și celorlalți ierarhi și preoți care au participat la Sfânta Liturghie. „Vă mulțumim și dumneavoastră, dragi credincioși, pentru că ați venit la slujbă. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dat ploaie la timp și liniștită, nu ca prin alte locuri, unde au fost și probleme”, a mai spus înaltul ierarh. Aproape de ora 12:00,racla cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava a fost scoasă din curtea mănăstirii și purtată pe braţe de mai mulți bărbați, unii dintre ei preoţi, călugări, prin municipiul Suceava, după cum este obiceiul străvechi de Sânziene, la Suceava. Corul de copii al Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava a mers în fruntea precesiunii, urmat de copii și tineri care duceau icoane, prima fiind Icoana Sf. Ioan ce Nou, prapuri (steag bisericesc), apoi soborul de ierarhi, preoți, racla și miile de credincioși purtând în mâni buchete cu flori de sânziene. Mulți copii, tineri, dar și adulți au purtat în această zi de sărbătoare frumoase costume populare.

Opriri la mai multe biserici din municipiu

Soborul de preoţi şi pelerinii care au însoţit racla s-au oprit la bisericile aflate pe traseu (Biserica Sf. Înviere, Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuţi, Biserica Sf. Dumitru, Biserica Sf. Nicolae, Catedrala Naşterea Domnului – de pe Mărăşeşti, Biserica Naşterea Maicii Domnului – de la Tribunal), unde alte câteva mii de credincioși așteptau cu emoție să se închine, să fie stropiți cu agheasmă de preoți și să se alăture pelerinilor, pentru a continua procesiunea. Pe la jumătatea drumului, în timpul procesiunii, au căzut și câțiva stropi de ploaie, fără să-i sperie pe participanți. Apoi, racla a revenit la mănăstirea suceveană, unde a fost așezată tot sub baldachin, până spre seară, pentru ca toți credincioșii să poată să se închine. După ce s-au închinat toţi pelerinii, preoții au citit Acatistul Sfântului Ioan cel Nou, după care racla a fost dusă în biserică. Sărbătoarea de pe 24 iunie, cunoscută şi sub denumirea de Sânziene, rememorează nu numai Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, ci şi strămutarea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, ce a avut loc în anul 1415, sub domnia şi la iniţiativa domnitorului Alexandru cel Bun. Ulterior, pe 24 iunie 1589, au fost aşezate în noua Catedrală a Sucevei, ctitorită de Bogdan al III-lea şi fiul său, Ştefăniţă.

Timp de rugăciune

Chiar dacă s-au anunțat ploi și temperaturi scăzute în weekend, doar sâmbătă până la amiază a plouat mărunt și puțin seara, fără să-i fugărească pe pelerinii care și-au propus să stea la rând pentru a se închina Sfântului. În rest, după cum a spus chiar un pelerin, „Sfântul a ținut ploaia în Cer, pentru ca noi să putem să veghem la căpătâiul lui”. De aceea, încă de sâmbătă, credincioşii s-au adunat în curtea Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou şi şi-au unit gândurile în rugăciune. Timpul s-a oprit în loc pentru mulţi dintre pelerini, care, ore în şir, au stat la rând pentru a atinge racla cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, protectorul Sucevei, făcător de minuni, aşa cum îl consideră pelerinii. Odată ajunşi la căpătâiul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, oamenii făceau o plecăciune, se închinau şi primeau binecuvântare din partea unui preot, care se afla în permanenţă lângă raclă, preot care îi şi miruia pe pelerini, le oferea buchete cu sânziene şi reviste religioase.

„Frumuseţea slujbelor îi îmbărbătează şi umple sufletele credincioşilor prezenţi de aleasă bucurie duhovnicească”

Pr. prof. dr. arhimandrit Grichentie Natu, de la Mănăstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, a spus că „frumuseţea slujbelor îi îmbărbătează şi umple sufletele credincioşilor prezenţi de aleasă bucurie duhovnicească. Închinarea la sfintele moaşte ale mucenicului îi îndeamnă să fie şi ei următori jertfei de credinţă după cum şi el a fost următor lui Hristos. Ei simt că şi sfinţii au purtat Crucea urmând lui Hristos şi primesc prin rugăciunile lor puterea de a-şi purta Crucea necazurilor şi suferinţelor, de fiecare zi”. Părintele Grichentie Natu a completat că cei care se închină cu evlavie la sfintele moaşte şi îl cheamă pe Sfântul Ioan în ajutor „dobândesc nu numai împlinirea cererilor, dar şi bucuria întru nădejdea împlinirii şi a vieţii veşnice. Credincioşii, din evlavie şi credinţa ce o au faţă de Sfântul Mucenic Ioan, vin şi se ating de moaştele Sfântului dorind să ducă cu ei împărtăşirea Harului care se revarsă prin Sfintele lui moaşte, care nu o dată s-au dovedit a fi de mare ajutor”.