Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul de Suceava, Ion Lungu, şi directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, au fost, ieri, alături de cei peste 100 de evrei israelieni şi membri ai comunităţii evreieşti din Suceava, la „Marşul vieţii", un proiect iniţiat de rabinul Josef Wasserman ca acţiune simbolică de reparaţie morală şi de comemorare a victimelor Holocaustului. La Sinagoga Gah, din municipiul Suceava, preşedintele Flutur a vorbit despre rolul comunităţii evreieşti în viaţa economică şi culturală a Bucovinei şi a României şi despre buna colaborare a administraţiei locale cu minorităţile din judeţul Suceava. „Acum trei săptămâni a fost deschis la Suceava primul Festival al Limbii şi Teatrului Idiş, iar Consiliul Judeţean Suceava a sprijinit organizarea acestui eveniment. Vă invit să veniţi să staţi mai mult la Suceava, în Bucovina. Avem o istorie comună frumoasă, civilizaţia evreiască a lăsat urme foarte serioase în Bucovina. Nu putem să uităm oamenii de cultură şi influenţa culturii evreilor în Bucovina. În domeniul economic au avut o contribuţie uriaşă. Noi sărbătorim 100 de ani de la Unirea Provinciilor, Bucovina era una dintre provinciile care s-a unit cu Ţara, iar noi folosim acest prilej să arătăm zestrea Bucovinei, care înseamnă şi influenţa minorităţii evreieşti”, a subliniat Flutur. El a mai spus că, fiind într-o sinagogă, se înclină „în faţa poporului evreu şi a eroilor acestui popor, care au avut o contribuţie uriaşă pentru ţara noastră”.
Primarul Lungu a declarat că „este onorant pentru municipalitate să găzduiască evenimentul Marşul Vieţii” şi a amintit deschiderea arătată de administraţia locală comunităţii evreieşti şi despre proiectele derulate în ultimii ani, în parteneriat direct, precum susţinerea financiară pentru restaurarea sinagogii, sau alături de administraţia judeţeană şi muzeu.
“Marşul Vieţii este un traseu al memoriei, al evenimentelor pe care nu avem voie să le uităm şi care s-au întâmplat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Au fost români care au salvat evrei, dar la fel de adevărat, în 1941, mulţi evrei au fost deportaţi în Transnistria. Tocmai de aceea nu trebuie să uităm aceste momente, trebuie să cunoaştem istoria, iar noi, autorităţile locale, oamenii politici, popoarele, trebuie să facem tot posibilul ca să fie pace în lume, ca aceste orori ale istoriei să nu se mai repete”, a spus Lungu.
Rabinul Wasserman: „Ținem minte trecutul şi construim viitorul”
Atât Flutur, cât şi Lungu au răspuns întrebărilor adresate de israelieni, referitoare la situaţia actuală a comunităţii evreieşti din Suceava şi la gradul de siguranţă a vieţii acesteia. „România este o ţară sigură, nu există incidente de acest gen”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.
La rândul său, rabinul Josef Wasserman s-a declarat impresionat de atmosfera caldă cu care au fost primiţi la Suceava participanţii la „Marşul Vieţii” şi a spus că aici are trei prieteni de suflet: Gheorghe Flutur, Emil Ursu şi Ion Lungu, pe primii doi cunoscându-i la acţiunea similară din anii trecuţi. Rabinul a afirmat că a iniţiat acest proiect în memoria tatălui său, Pinah Wasserman, care a fost aproape jumătate de secol rabinul comunităţii evreieşti din Dorohoi, şi „în amintirea primilor mei 14 ani de viaţă, a copilăriei mele fericite, de la Dorohoi”.
El a mărturisit că îşi doreşte să aducă în România „cât mai multe persoane din toate colţurile lumii, aşa cum se întâmplă în Polonia, unde vin zeci de mii de oameni”. „Ăsta este visul meu! Să fie clar! Eu nu fac numai o activitate pentru memorie, eu fac o activitate dublă: pe de o parte ţinem minte trecutul, pe de altă parte construim viitorul. Cum construim viitorul? În fiecare oraş în care ajungem, rog primarii să arate frumuseţea oraşului”, a spus rabinul Josef Wasserman, subliniind că cea mai mare mulţumire a sa este „bucuria din ochii celor care vin pentru prima oară în România şi descoperă obiceiurile de aici şi frumuseţea muzicii româneşti”.
Evenimentul de la sinagogă s-a încheiat cu o rugăciune, după care participanţii au mers să viziteze Muzeul de Istorie, Cetatea de Scaun şi Muzeul Satului Bucovinean, unde au avut parte şi de un program de muzică şi dansuri populare româneşti. „Marşul Vieţii” reprezintă „un drum al memoriei”, care include sinagogi, cimitire şi obiective turistice din Iaşi, Botoşani, Dorohoi şi Suceava.
