Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Numărul ordinelor de restricţie impuse de instanţele de judecată unor persoane agresive a crescut mult în ultima perioadă de timp, însă odată cu această creştere, s-au înmulţit şi numărul cazurilor de nerespectare a acestor restricţii. Această creştere a fost progresivă, însă cu un salt cantitativ important începând cu primele luni ale anului 2017. Astfel, în sprijinul acestor situaţii în care un membru al familiei îi afectează pe ceilalţi a apărut o metodă rapidă de sesizare a instanţei de judecată, care are obligaţia de a emite un asemenea ordin de protecţie într-un timp foarte scurt. Cu toate acestea, poliţiştii recunosc că numărul acestor încălcări ale ordinelor de protecţie este în creştere, peste 1.000 fiind înregistrate în ţară doar în timpul anului trecut. Din păcate, unele din aceste încălcări au avut deznodăminte tragice, existând femei care au plătit cu viaţa din cauza lipsei de monitorizare în cazul emiterii unor asemenea ordine de protecţie.
Formulare cu cereri standardizate, pentru emiterea ordinelor de protecţie
Ordinul de protecţie reprezintă ”un instrument aflat la dispoziţia unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, persoană care poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un asemenea ordin, prin care să dispună pentru o durată de timp determinată, cu caracter provizoriu, una ori mai multe măsuri-obligaţii sau interdicţii.” Aceste măsuri sunt puse în executare imediat de către poliţie şi sub supravegherea acesteia. Solicitările pentru emiterea ordinului de protecţie pentru victimele violenţei în familie se fac pe formulare standardizate de cerere a unui ordin de protecţie, prezente în mapa fiecărui poliţist care instrumentează asemenea plângeri. Depuse la instanţele de judecată arondate, aceste cereri se judecă în regim de urgenţă, în termen de cel mult 72 de ore de la depunerea cererii. În urma comunicării de către instanţă, ordinul de protecţie se înregistrează la structurile de poliţie, unde apar toate datele legate de persoana care a solicitat ordinul de protecţie, cea faţă de care a fost dispus ordinul de interdicţie, interdicţiile dispuse şi durata acestora, precum şi poliţiştii desemnaţi cu supravegherea. Condiţiile emiterii unui astfel de ordin de protecţie sunt însă destul de anevoioase, având în vedere că cererea pe care victima o depune în instanţă trebuie să fie însoţită de probe, de certificat medico-legal şi de martori care să ateste existenţa faptelor de violenţă.
Monitorizarea ordinelor de restricţie, o sarcină greu de pus în practică
Cele mai multe ordine de protecţie au fost obţinute de femei agresate de soţi sau de concubini, însă în unele cazuri a fost vorba şi de părinţi care nu au mai suportat scandalurile provocate de propriii copii. Poliţiştii pot acţiona mai eficient în cazurile în care este emis deja un ordin de protecţie, chiar dacă monitorizarea acestor cazuri este de multe ori o sarcină dificilă, neexistând proceduri de lucru. În primul rând monitorizarea acestor cazuri ar fi mult mai uşoară în cazul montării unor brăţări de monitorizare, care ar putea să transmită imediat în momentul în care legea a fost încălcată. Dacă persoana agresivă ar purta o asemenea braţară electronică, poliţia ar putea interveni la timp în situaţiile limită, cum au fost cele în care femei aflate la serviciu au fost omorâte, chiar dacă aveau ordinul de protecţie în buzunar.
În acelaşi timp, sancţiunile primite de agresorii care încalcă hotărârea judecătorească, o amendă penală sau riscul de a face închisoare între o lună şi maxim un an, sunt pedepse prea mici şi nu îi împiedică pe aceştia să recurgă din nou la acte de violenţă.
Din cauza faptului că multe dintre pedepsele prevăzute pentru infracţiunile în familie sunt mici, mulţi dintre aceşti agresori rămân în libertate. În aceste condiţii, mişcările acestora sunt greu de urmărit în cele 6 luni de zile, durata maximă pe care o poate avea un ordin de protecţie.
Numărul cazurilor de nerespectare a ordinelor de protecţie are o creştere îngrijorătoare
Dacă la nivelul anului 2016 au fost încălcate 742 de ordine de protecţie, în cursul anului 2017 numărul celor care au încălcat aceste ordine de restricţie a fost de 1.011, poliţiştii fiind nevoiţi să deschidă dosare penale pentru nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Dacă la nivelul întregii ţări au fost emise peste 3.000 de ordine de protecţie, cele mai multe dintre ele în mediul urban, constatăm că aproape o treime dintre acestea nu au fost respectate. Acest procent îngrijorător arată faptul că trebuie găsite soluţii pentru monitorizarea şi urmărirea în timp a acestor ordine de protecţie, a căror încălcare a avut uneori deznodăminte tragice. În luna octombrie a anului 2015, o femeie din Vaslui a fost ucisă cu o baionetă de către fostul soţ pe care îl acuzase de violenţă şi împotriva căruia ceruse un ordin de protecţie. Cazul care însă a făcut mare vâlvă este cel a unei femei de 38 de ani din Bucureşti, ucisă în acest an, la sfârşitul lunii ianuarie, de către soţul acesteia, în timp ce se afla la serviciu. Nicoleta Botan, directoarea unei grădiniţe din sectorul 2 al capitalei, avea un ordin de restricţie emis de instanţă pe numele soţului său, conform căruia acesta trebuia să păstreze o distanţă minimă de 200 de metri faţă de femeie, faţă de cei doi copii ai lor, precum şi faţă de domiciliul familiei şi locul de muncă al femeii. Conform ordinului de protecţie, bărbatului îi fusese interzis orice contact cu soţia, inclusiv telefonic sau prin orice mod de corespondenţă. Acest ordin însă nu a fost respectat de bărbat, care s-a dus la locul de muncă al femeii şi a înjunghiat-o mortal.
Au ajuns după gratii şi sub control judiciar după ce au încălcat ordinul de protecţie
În primele 5 luni ale acestui an, în judeţ au fost emise 40 de ordine de protecţie, 7 dintre acestea fiind încălcate de către cei vizaţi. Un caz deosebit îl reprezintă cel al unui bărbat de 35 de ani din Suceava, M. Lupu, care a încălcat de 5 ori ordinul emis pe numele său, începând cu luna iulie a anului trecut. După ultima încălcare comisă la data de 6 iunie 2018, bărbatul a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Un bărbat de 35 de ani din Rădăuţi a ajuns la mijlocul anului trecut în arestul IPJ Suceava, pentru 24 de ore, sub acuzaţia că a făcut scandal la locul de muncă al soţiei sale, deşi femeia avea emis un ordin de protecţie, prin care bărbatul nu avea voie să se apropie la o distanţă mai mică de 30 de metri de ea. El a fost pus sub acuzare pentru infracţiunea de nerespectare a unei hotărâri judecătoreşti.
În luna aprilie a acestui an, un bărbat din Valea Moldovei şi-a agresat soţia, deşi femeia avea ordin de protecţie faţă de acesta, emis de Judecătoria Gura Humorului. În aceste condiţii, soţul agresiv a fost reţinut pentru 24 de ore în arestul poliţiei judeţene, după care a fost plasat sub control judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile.
Noi propuneri legislative stipulează emiterea ordinului de restricţie temporar direct de către poliţist, pe un termen de 5 zile, până când judecătorii stabilesc dacă se impune emiterea unui ordin de restricţie de durată. Acest nou mod de lucru ar putea asigura o intervenţie mai eficientă în situaţiile limită de acest fel.
