Ziua Parcului Naţional Călimani

Administraţia Parcului Naţional Călimani (PNC), împreună cu Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor (AETD), a organizat sâmbătă, 16 iunie, la sediul Centrului de Vizitare din Şaru Dornei, Ziua Parcului Naţional Călimani.

Aniversarea PNC s-a bucurat de larga participare a localnicilor din Ţara Dornelor, a turiştilor, copii şi adulţi din judeţele Moldovei, a instituţiilor partenere administraţiei parcului, care acţionează în comun atunci când situaţia o impune.

Prezentarea tehnicii de intervenţie în zona montană

În cadrul evenimentului care a făcut parte din proiectul “Parteneriat cu comunitatea: acţiuni comune pentru promovarea valorilor Ţării Dornelor”, finanţat de MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat, jandarmii montani au prezentat echipamentul specific, necesar îndeplinirii misiunilor ce le revin, cum ar fi cel de escaladare, de căutare a turiştilor rătăciţi sau a celor acoperiţi de zăpadă în avalanşe, de acordare a primului ajutor, mijloace de orientare (hartă, busolă, GPS). Pompierii militari şi-au prezentat tehnica de intervenţie în zona montană, de cele mai multe ori intervenind la incendii de pădure, acordare de prim ajutor cu module SMURD, dar şi la salvarea persoanelor încarcerate în urma unor accidente cum ar fi prăbuşiri de stânci, prăbuşiri de arbori, situaţii create în urma încălcării regulilor de acces în zona montană.   Demonstraţiile live ale salvamontiştilor dorneni au făcut senzaţie în rândul publicului aflat în curtea Centrului de Vizitare al Parcului, tiroliana şi escalada oferind emoţii la înălţime. Petrică Ariciuc, directorul Serviciului de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont, a fost “profesorul” de orientare turistică pe traseele montane, explicându-le celor prezenţi orientarea cu ajutorul hărţii şi al busolei, dar şi necesitatea de activare a GPS-ului pe telefon şi de a ţine legătura cu Salvamontul atunci când abordează trasee necunoscute.

Factorii implicaţi în siguranţă montană s-au reunit la Şaru Dornei

„Ne-am dorit foarte mult să avem un număr cât mai mare de copii şi tineri prezenţi la activităţile noastre pentru a le prezenta ceea ce facem şi cu cine ne ajutăm, cu cine colaborăm în toată acţiunea de administrare a ariei protejate. Avem şi oaspeţi din judeţele învecinate care se arată foarte interesaţi de toate acţiunile PNC, îşi doresc colaborări apropiate cu administraţia parcului. Parcul se întinde pe patru judeţe, Mureş, Harghita, Bistriţa şi Suceava, şi avem o colaborare foarte bună cu autorităţile locale şi judeţene, cu instituţiile publice şi cu alte entităţi din aceste judeţe", ne-a spus Basarab Bârlădeanu, directorul Parcului Naţional Călimani.

Acesta a adăugat: "Sunt prezenţi şi toţi factorii implicaţi în activităţile care se derulează în zona montană şi doresc să le mulţumesc celor care au acceptat să fie alături de noi de Ziua Parcului Naţional Călimani, sunt trup şi suflet pentru aria protejată şi au venit astăzi cu toată tehnica din dotare care este utilizată în acţiunile din zona montană. Asta înseamnă mai multă încredere pentru cei care vor parcurge traseele turistice amenajate, pentru că atunci când ştii că poţi apela la aceste instituţii te simţi mai în siguranţă. Pentru că ne dorim ca vizitatorii noştri să se simtă în siguranţă pe toate traseele montane, avem aici Salvamontul care s-a preocupat în permanenţă de amenajarea şi marcarea traseelor turistice, de indicatoare şi tot ce ţine de o deplasare în siguranţă în zona montană, jandarmeria care veghează în permanenţă la asigurarea ordinii în zona traseelor turistice şi a locurilor de campare, pompierii militari, care sunt alături de noi în permanenţă şi participă la foarte multe acţiuni de stingere a incendiilor de vegetaţie care apar în zona Parcului Naţional Călimani. Am oferit şi o drumeţie la lacul Iezer cu popas la toate obiectivele de pe acest traseu, inclusiv intrarea pe traseul tematic <12 Apostoli>, Tinovul de la Şaru Dornei şi poteca tematică din zona fostei cariere de sulf”.

Pe cărări de munte împreună cu rangerii

Rangerii de la Parcul Naţional Călimani au prezentat echipamentul de supraveghere şi de imortalizare a imaginilor, dar şi maşini de teren care pot ajunge în zone greu accesibile. Împreună cu ing. dr. Dan Grigoroaea, ranger PNC, un silvicultor îndrăgostit de pădure şi care intră în contact direct cu turiştii, pe care îi îndrumă, cei interesaţi au putut parcurge un traseu superb până la lacul Iezer. Pe lângă peisajul fascinant, Dan Grigoroaea a abordat şi legendele şi poveştile despre locurile vizitate, ne-a prezentat flora, din care bujorul de munte s-a detaşat prin frumuseţea coloritului, fauna, habitatele şi multe alte aspecte.  Din discuţiile purtate şi în urma drumeţiei până la lacul din judeţul Harghita, participanţii şi-au dat seama că turismul montan are nevoie de oameni calificaţi – rangerii – care să-i îndrume pe excursionişti. Tot rangerii sunt cei care au grijă ca locurile să rămână intacte din punct de vedere al frumuseţilor naturale, dar numărul lor este prea mic în comparaţie cu necesităţile, cei 10 rangeri angajaţi împreună cu patru voluntari fiind nevoiţi să acopere o suprafaţă de peste 24.000 hectare din parc, din care peste 900 hectare sunt rezervaţii (Rezervaţia Ştiinţifică de Jnepeniş cu Pinus cembra, în suprafaţă de 384,2 ha, Rezervaţia Lacul Iezer din Călimani, în suprafaţă de 322 ha şi Rezervaţia geologică 12 Apostoli, în suprafaţă de 200 ha).

Gastronomia şi tradiţiile fac parte din promovarea zonei

Concursurile de gastronomie locală s-au finalizat cu premii menite să-i încurajeze pe localnici să conserve tradiţiile şi obiceiurile specifice zonei montane şi să sublinieze importanţa promovării Ţării Dornelor prin intermediul acestora. Publicul a decis, în urma degustării mâncărurilor realizate de bucătarii pensiunilor din zonă, ca titlul de “Eco-bucătarul destinaţiei Ţara Dornelor” să fie acordat tuturor celor înscrişi în competiţie.

Necesitatea de a conserva în stare cât mai bună aşezările rurale şi de a promova zona prin intermediul frumuseţilor naturale şi tradiţionale a fost mesajul central transmis cu această ocazie de organizatori. În acest sens, a fost inaugurată o casă veche de 90 de ani, relocată şi recondiţionată în curtea Parcului Naţional Călimani. În plus, cu sprijinul Minoricăi Dranca, directorul Muzeului Etnografic din Vatra Dornei, şi al lui Mihai Vleju, artizan local, specializat în arta prelucrării lemnului, s-au oferit celor prezenţi informaţii valoroase despre obiectele pe care locuitori din zona Dornelor le-au donat pentru decorarea casei în stil tradiţional, specific traiului în zona de munte.

 „Important este că aici, la Centrul de Vizitare a Parcului Naţional Călimani, s-a reuşit recoltarea şi reclădirea unei case vechi, de peste 80 de ani, s-a reuşit găsirea mobilierului vechi, tradiţional şi a obiectelor de uz tehnic, din tehnica tradiţională de prelucrare a laptelui şi de prelucrare a lânii. Impresionant este faptul că într-o asemenea căsuţă, în această odăiţă locuiau 12 – 14 persoane. Pe băncile de lângă pereţi numite laiţe, ceva mai late decât cele prezente aici, se dormea, iar pe cuptor, la căldura sobei, era dormitorul copiilor. Acest spaţiu avea o funcţionalitate ieşită din comun şi tocmai de aceea nimic nu era în plus. Într-o căsuţă ca acesta se năşteau copiii, îmbătrâneau părinţii şi mureau bunicii. Generaţii după generaţii, la un mod neschimbat trăiau într-o asemene odăiţă”, a spus Minorica Dranca, directorul Muzeului de Etnografie Vatra Dornei.

Arta lemnului şi arta fotografiei, prezente la PNC

Tot cu acest prilej, profesorul Mihai Vleju a prezentat expoziţia personală de sculptură în lemn “Pădurea, leagăn al civilizaţiei răzeşilor dorneni”, în care sculptorul cu expoziţii în Turcia, Elveţia, Italia, Franţa, Belgia, Anglia, R Moldova, Ucraina, a înnobilat lemnul cu viziunea proprie despre pădure, tradiţii în Bazinul Dornelor, viaţa răzeşilor din această zonă, îndeletnicirea oamenilor muntelui.

„Domnul Vleju este o valoare pentru Vatra Dornei şi nu o spun pentru că suntem lângă dumnealui. Ştie toată lumea că până acum s-a ocupat de tinerii de lângă dânsul, 48 de generaţii a înnobilat domnul Vleju la Clubul Copiilor, obţinând 17 titluri olimpice la prelucrarea lemnului şi 5 la prelucrarea osului. Acestea nu sunt singurele lucrări, dacă ar fi să deschidem o expoziţie cu lucrările domnului Vleju ne-ar trebui un spaţiu imens”, a precizat etnografa Minorica Dranca.

Juriul, format din reprezentanţii AETD şi PNC, a hotărât ca fiecare şcoală participantă la concursul de fotografie cu telefonul, având ca temă – “Activităţi tradiţionale din gospodărie”, să aibă câte un premiu pentru cel mai bun fotograf. Elevii Nacu Maria – Şcoala Gimnazială Dorna Arini, Ţarcă Amalia – Şcoala Şaru Dornei şi Buzilă Andreea Alexandra de la Şcoala Panaci au primit premiile pentru cele mai bune fotografii din concurs (rucsacuri), Marele Premiu fiind acordat elevei Alexandra Chiriluş, un rucsac echipat cu cele necesare de mers pe munte.

„Am vrut să fie ceva simplu, să nu fie nevoie de tehnică şi aparate foto, un telefon fiind mult mai accesibil şi la îndemână pentru a surprinde instantanee din viaţa satului românesc şi activităţi tradiţionale din zona montană”, ne-a spus Ing. Ortoanu Cristinel - Responsabil Relaţiile cu comunităţile şi turism în cadrul PNC.