„Marşul Vieţii”, iniţiat de rabinul Josef Wasserman, ajunge astăzi la Suceava

„Marşul Vieţii”, acţiune „de etică şi educaţie, de prietenie şi înţelegere”, iniţiată în 2005 de rabinul Josef Wasserman din Israel, ajunge astăzi la Suceava. În cadrul acestui proiect, aproximativ 100 de israelieni vizitează localităţi în care comunitatea evreiască a avut de suferit de pe urma politicii antisemite din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe un traseu al memoriei, care cuprinde atât cimitire şi sinagogi, cât şi obiective turistice. În municipiul Suceava, grupul israelian va poposi la Muzeul de Istorie, la Sinagoga Gah, la Cetatea de Scaun şi la Muzeul Satului Bucovinean. Cei care au rădăcini aici vor merge şi la mormintele celor din familiile lor.

„Marşul Vieţii” este pentru al doilea an în Suceava, oraş din care mii de bărbaţi, femei şi copii evrei au fost deportaţi în Transnistria, în anul 1941. 

Judeţul Suceava are însă şi patru „Drepţi ai Popoarelor”, ne-evrei care şi-au riscat viaţa şi familia pentru a ajuta evrei prigoniţi. Ei sunt Traian Popovici, fost primar al oraşului Cernăuţi, născut la Udeşti şi înmormântat în cimitirul din satul Colacu, Fundu Moldovei; Ioan D. Popescu, născut la Horodnicu de Sus, care odihneşte în cimitirul din Rădăuţi, la fel ca şi Simion Hîj, trecut la cele veşnice în anul 1988. Titlul a fost acordat şi familiei Valerian şi Minodora Beleca, din Gura Humorului, ai căror urmaşi nu au fost identificaţi şi ca atare medalia a fost transmisă de Ambasada Israelului oraşului Gura Humorului, prin primarul Marius Ursaciuc.

„Drept între Popoare” (Hasid Umot HaOlam) este un titlu acordat în viaţă sau post mortem, de statul israelian prin intermediul institutului Yad Vashem, pe baza unei legi speciale a parlamentului israelian (Knesset), martirilor şi eroilor ne-evrei (creştini, musulmani, agnostici, atei şi de alte confesiuni, convingeri religioase sau apartenenţe etnice) care în vremea Holocaustului şi-au riscat viaţa, familia şi averea ajutându-i şi salvându-i pe evreii prigoniţi. Propunerile pentru acordarea acestui omagiu sunt primite din toată lumea, analizate de o comisie condusă de un judecător de la Înalta Curte de Casaţie israeliană. Cei recunoscuţi ca „Drepţi între popoare” primesc, pe lângă titlu, o diplomă şi o medalie pe care este inscripţionat numele laureatului, care se mai înscrie şi pe „Zidul de onoare” din „Grădina Drepţilor între popoare”, lângă muzeul Institutului Yad Vashem din Ierusalim. Acest titlu conferă cetăţenia de onoare a Statului Israel, inclusiv cazare, pensie, reduceri de taxe - la primărie, la serviciile medicale etc. pentru cei care vin să locuiască în Israel. Însemnele distincţiei sunt conferite laureatului sau urmaşilor săi, la Ierusalim sau la Ambasada Israelului din statul respectiv, într-un cadru festiv, în prezenţa unor reprezentanţi oficiali. În lume sunt 26.120 de persoane care au primit acest titlu, dintre care 53 sunt români. Învăţătura iudaică spune că „Cine salvează o viaţă salvează o lume”, astfel încât memoria şi recunoştinţa se numără printre valorile de bază ale poporului evreu.