Imagine de coșmar, ieri, pe râul Suceava, nu departe de zona industrială a municipiului, în zona Lisaura, unde pești de toate dimensiunile zăceau morți în apropiere de maluri. Autoritățile au fost alertate în jurul orei 9.40, de către un pescar care se afla în zonă.
S-a constatat că au pierit pești din speciile mreană, scobar, știucă, șalău și porcușori, cei mai mulți de dimensiuni medii. Mulți dintre pești aveau în jur de un kilogram, însă au fost găsite și știuci de dimensiuni mai mari, 3-4 kilograme.
Mortalitatea colectivă s-a înregistrat pe o porțiune de aproximativ doi kilometri.
Din primele cercetări efectuate de specialiști s-a constatat că nivelul de oxigen din râul Suceava era foarte scăzut, iar limitele de azot și amoniu erau cu mult depășite, în urma unei poluări industriale.
Echipe mobilizate pentru strângerea imediată a peștelui. S-au recoltat probe de apă de la stațiile de epurare
La fața locului au ajuns specialiști ai Gărzii de Mediu Suceava, ai Agenției de Protecție a Mediului, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor și ai Direcției Sanitar Veterinare.
S-au recoltat probe din apă, iar prin mobilizarea unor angajați de la Primăriile Suceava și Ipotești şi de la „Apele Române” s-au constituit echipe de lucru în vederea strângerii peștilor morți.
Adriana Iordache, comisar-șef al Gărzii de Mediu Suceava, a declarat că peștii au fost colectați în vederea incinerării, în baza contractului pe care Primăria municipiului Suceava îl are cu firma de incinerări Mondeco.
„ S-au recoltat probe de ape uzate în aval și amonte de stația de epurare-evacuare a orașului, plus la evacuarea stației de epurare Ambro, urmând a identifica sursa de poluare”, a declarat Adriana Iordache.
Probe luate de pe peștii morți, pentru a se stabili cauza morții
Inspectorii Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Suceava au colectat și ei probe de pe peștii morți, în urma cărora se va stabili cauza morții.
Gheorghe Cusiac, șeful Serviciului de Protecție Civilă din cadrul Primăriei municipiului Suceava, a explicat că pentru a se evita riscul de consum al peștelui mort de către populație sau de către animale s-a făcut o colectare imediată a peștelui mort, în vederea incinerării.
„O asemenea mortalitate nu am mai văzut de mulți ani pe râul Suceava”, a mărturisit Gheorghe Cusiac.
În total, echipele de căutare au strâns 109 kilograme de pește mort.
Nivel scăzut de oxigen și crescut de azot și amoniu, din cauza unei poluări
Prima concluzie care s-a putut trage ieri a fost că nivelul de oxigen din râul Suceava era foarte scăzut. În urma măsurătorilor celor de la Sistemul de Gospodărire al Apelor Suceava au rezultat valori de oxigen la aproape jumătate față de normal. În zona de mortalitate nivelul de oxigen era aproape de limita critică. S-a constatat că mortalitatea este scăzută la puiet, mult mai mare fiind la peștii medii și mari.
Specialiștii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava sunt de părere că este vorba de o lipsă de oxigen, cauzată de o poluare. Cert mai este că limitele de azot și amoniu erau cu mult depășite în zona în care s-a înregistrat mortalitatea.
În aceste condiții, toate indiciile duc spre varianta unei poluări masive, prin deversare.
În cazul stației de epurare de la Ambro nu s-au înregistrat valori depășite. Nu la fel de bune au fost rezultate în cazul stației de epurare a ACET. Totuși, concluzii nu s-au putut trage, atâta timp cât mai sunt rezultate care trebuie cumulate.
Echipa de cercetare așteapta în principal rezultatele probelor recoltate de pe peștii morți, pentru a trage concluzii.
O altă mortalitate masivă de pește în aceeași zonă, în 2009
În aceeași zonă a râului Suceava a mai fost o mortalitate masivă de pește, în luna august a anului 2009. Și atunci au murit mii de pești, în aval de municipiul Suceava, în zona Tişăuţi, pescarii fiind cei care au sesizat autorităţile de apariţia peştilor morţi. Atunci s-a constatat că nu ar fi fost vorba de o poluare industrială, de la o stație de epurare, ci de poluarea produsă de cineva care şi-a descărcat vidanja în apă. Substanța care a provocat moartea peștilor atunci a rămas necunoscută, la fel și autorii deversării.